Belgia blochează ajutorul financiar pentru Ucraina
Liderii Uniunii Europene, reuniţi joi seara în Consiliul European la Bruxelles, au solicitat Comisiei Europene să pregătească opţiuni juridice pentru utilizarea activelor ruseşti îngheţate în sprijinul Ucrainei. Această măsură, care ar putea avea un impact semnificativ asupra capacităţii Ucrainei de a se apăra împotriva invaziei ruse, a fost amânată din cauza reţinerilor exprimate de Belgia, ţară care gestionează o parte considerabilă din aceste fonduri. Potrivit declaraţiilor oficiale, o propunere finală este aşteptată până la sfârşitul anului, dar lipsa unui acord imediat amână decizia până la următoarea reuniune din luna decembrie.
În cadrul summitului, liderii europeni au convenit să răspundă „nevoilor financiare urgente” ale Ucrainei pentru următorii doi ani, fără a aproba însă planul de utilizare a activelor ruseşti îngheţate pentru un împrumut major destinat Kievului. Potrivit Reuters, poziţia Belgiei a fost crucială, întrucât instituţia financiară belgiană Euroclear deţine o mare parte dintre activele vizate, estimate la circa 140 de miliarde de euro. Aceste fonduri ar urma să finanţeze un împrumut destinat apărării Ucrainei.
Mai multe guverne europene se aşteptau ca liderii să aprobe principiul acestui mecanism şi să ceară Comisiei Europene să elaboreze o propunere juridică formală. Totuşi, documentul final convenit de lideri, cu excepţia premierului ungar Viktor Orbán, care s-a opus, a fost atenuat, cerând Comisiei doar „opţiuni de sprijin financiar pe baza unei evaluări a nevoilor de finanţare ale Ucrainei”. În declaraţia comună, se subliniază că activele Rusiei ar trebui să rămână blocate până când Rusia încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei şi compensează daunele cauzate.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidenţiat dificultatea tehnică şi juridică a proiectului, afirmând că „acesta este un subiect care nu este deloc obişnuit. Este foarte complex” și că există puncte care necesită clarificări suplimentare.
Invitat la reuniune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Uniunii Europene să aprobe cât mai repede propunerea de împrumut, subliniind că întârzierea deciziei privind utilizarea integrală a activelor ruseşti îngheţate nu doar că limitează apărarea Ucrainei, ci şi încetineşte progresul UE. Zelenski a explicat că o parte semnificativă a fondurilor ar fi utilizată pentru achiziţia de armament european, afirmând că „asta înseamnă salvarea de vieţi omeneşti”, cu scopul de a direcţiona banii către apărarea aeriană, flota aeriană şi poziţiile de pe linia frontului.
Premierul belgian Bart De Wever a declarat că nu poate sprijini planul fără garanţii clare privind legalitatea acestuia şi împărţirea riscurilor între statele membre. „Dacă cerinţele sunt îndeplinite, putem merge mai departe. Dacă nu, voi face tot ce îmi stă în putinţă la nivel european, dar şi la nivel naţional, pentru a opri această decizie”, a afirmat De Wever la sosirea la summit.
El a cerut ca toate statele membre să contribuie la acoperirea eventualelor costuri juridice în cazul în care Rusia ar intenta procese, precum şi ca activele îngheţate deţinute de alte ţări să fie incluse în plan. După discuţii, De Wever a reiterat că legalitatea aşa-numitului „împrumut de reparaţii” nu este clară şi că principala problemă rămâne garanţia că banii pot fi recuperaţi „dacă ceva nu merge bine”.
În ciuda divergenţelor, liderii europeni rămân optimişti că un acord poate fi atins până la sfârşitul anului. Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat într-o conferinţă de presă că „este posibil să se rezolve toate problemele tehnice. Asta înseamnă că această soluţie este fezabilă”.
Moscova a catalogat ideea utilizării activelor îngheţate drept „o confiscare ilegală de proprietate” şi a avertizat că va lua măsuri de retorsiune dacă planul va fi pus în aplicare.