Directoarea DSP Brașov, suspectată de corupție
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat percheziții pe 23 octombrie 2025 la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brașov și în alte 17 locații din județ, într-un dosar care vizează suspiciuni de corupție legate de funcționari publici. Potrivit unui comunicat oficial al DNA, "Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Brașov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție săvârșite în cursul anului 2025, de către funcționari publici și complici ai acestora".
În cadrul acestor percheziții, autoritățile au vizat inclusiv sediile unor spitale, precum Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov. Conform surselor judiciare, ancheta se concentrează pe Ancuța-Ofelia Blănaru, directoarea DSP Brașov, suspectată de fapte de corupție, inclusiv luare de mită și divulgarea de informații nepublice.
Procurorii investighează, de asemenea, posibile fapte de trafic de influență și primirea de foloase necuvenite. Se presupune că Blănaru ar fi acceptat beneficii de la anumite firme pentru simularea unor programe de instruire în domeniul sănătății publice. În plus, aceasta ar fi avertizat spitalele cu privire la controalele ce urmau să aibă loc, oferindu-le indicații pentru a se conforma normelor sanitare.
DNA a precizat că perchezițiile au fost efectuate după obținerea autorizațiilor legale de la instanță și că, de îndată ce circumstanțele vor permite, vor oferi detalii suplimentare privind cazul. Pe lângă DSP, anchetatorii au descins la diverse adrese private și la punctele de lucru ale unor societăți comerciale, strângând dovezi care să susțină acuzațiile de corupție.
În cadrul anchetei, au fost identificate suspiciuni legate de primirea de foloase sub formă de bani, bunuri, bijuterii și chiar diplome de absolvire a cursurilor de igienă. Aceste activități ar putea afecta grav imaginea DSP Brașov și încrederea publicului în instituțiile de sănătate publică, având în vedere rolul crucial pe care acesta îl joacă în protecția sănătății comunității.
Reacțiile nu au întârziat să apară, iar comunitatea locală este îngrijorată de implicațiile acestor acuzații. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid și transparent pentru a restabili încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate. De asemenea, este important ca ancheta să fie desfășurată cu rigurozitate pentru a asigura responsabilitatea celor implicați.
În concluzie, cazul Blănaru aduce în prim-plan o serie de probleme sistemice în managementul sănătății publice din România și subliniază necesitatea unor reforme substanțiale pentru a preveni corupția și a asigura servicii de sănătate de calitate pentru toți cetățenii.