Tensiuni între UE și Rusia
Moscova amenință reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rusia avertizează că va reacționa „dur și simetric” dacă Uniunea Europeană va decide să confiște activele rusești blocate în conturile Euroclear, sistemul financiar din Belgia care gestionează cea mai mare parte a fondurilor înghețate.
„Uniunea Europeană nu are niciun temei legal pentru a confisca aceste active. O asemenea decizie ar fi pur și simplu un furt”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Declarațiile vin înaintea discuțiilor din Consiliul European, unde liderii celor 27 de state membre analizează o propunere a Comisiei Europene de a folosi veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei — denumit, simbolic, „împrumut de reparații”.
Propunerea ar permite Uniunii să folosească dobânzile și lichiditățile provenite din activele băncii centrale a Rusiei, blocate în Europa, pentru a sprijini Kievul în acoperirea cheltuielilor bugetare și militare din perioada 2026–2027.
Planul ar transforma, practic, resursele înghețate — în valoare de aproximativ 176 de miliarde de euro — într-o garanție pentru emiterea de obligațiuni europene destinate Ucrainei.
Însă nu toate capitalele europene sunt de acord.
Premierul belgian Bart De Wever s-a arătat reticent, spunând că nu poate susține măsura până când nu primește garanții clare privind statutul juridic al activelor rusești deținute la Bruxelles.
„Nu există încă o bază legală solidă pentru o asemenea decizie”, a explicat el, amintind că nici măcar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial bunurile rusești nu au fost atinse.
De Wever se află într-o poziție delicată: Belgia este sediul Euroclear, prin care trece majoritatea activelor rusești blocate, iar o eventuală confiscare ar putea declanșa procese internaționale și contramăsuri economice din partea Moscovei.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că împărtășește îngrijorările Belgiei, dar este „încrezător că se va găsi o cale de compromis”.
Premierul finlandez Petteri Orpo a susținut, la rândul său, că „există o soluție pe masă, viabilă din punct de vedere juridic, care ține cont de rezervele Belgiei”.
În schimb, premierul suedez Ulf Kristersson a fost mai optimist: „Nu voi declara victoria până nu finalizăm negocierile, dar există un sprijin larg pentru folosirea activelor rusești înghețate.”
Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat că liderii vor lua joi „decizii politice” pentru a asigura finanțarea Ucrainei în următorii doi ani, chiar înainte de începerea summitului de la Bruxelles, la care participă și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Vom lua decizia politică de a garanta nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, inclusiv pentru achiziția de echipamente militare”, a declarat Costa.
Detaliile tehnice vor fi stabilite ulterior de Comisia Europeană, însă mesajul, spune el, este „clar: Europa nu este obosită de război, oricât și-ar dori Kremlinul să creadă acest lucru”.
Atât președintele Zelenski, cât și ministrul ucrainean al Apărării, Denîs Șmîhal, au precizat că bugetul Ucrainei pentru 2026 va necesita aproximativ 120 de miliarde de dolari, dintre care jumătate ar trebui să provină din surse externe.
„Este vorba de doar 0,25% din PIB-ul cumulat al aliaților noștri”, a spus Șmîhal, insistând că obiectivul este realist.
Zelenski a mulțumit Uniunii Europene pentru noul pachet de sancțiuni — al 19-lea — și președintelui american Donald Trump pentru măsurile suplimentare împotriva marilor companii petroliere rusești.
Întrebat dacă noile sancțiuni vor schimba situația pe teren, liderul de la Kiev a răspuns simplu:
„Vom vedea. Dar este un semnal bun pentru restul lumii: Rusia nu mai poate face afaceri ca de obicei.”
Planul de confiscare a activelor rusești rămâne o inițiativă fără precedent, care testează granițele dreptului internațional și unitatea europeană. Pentru Moscova, este un act de „jaf”; pentru Bruxelles, un gest politic menit să demonstreze că sprijinul pentru Ucraina nu slăbește, indiferent de costuri.
Premierul unei țări din UE a atenționat că va respinge planul de a utiliza activele rusești înghețate ale băncii centrale rusești, cu excepția cazului în care alte țări din blocul comunitar vor fi de acord să împartă riscul, pregătind terenul pentru discuții tensionate între liderii UE cu privire la modul de finanțare a Ucrainei, relatează Bloomberg.
Înaintea summitului UE de joi de la Bruxelles, Bart De Wever, premierul Belgiei, a spus că vrea o împărțire „totală a riscului” în eventualitatea în care Rusia va revendica activele. Belgia dorește garanții că toate statele membre vor contribui în cazul în care banii vor trebui rambursați și că toate țările care dețin active înghețate vor acționa în mod coordonat.
„Dacă aceste trei cerințe, care mi se par destul de rezonabile, vor fi îndeplinite, atunci putem merge mai departe”, a declarat De Wever reporterilor. „Dacă nu, voi face tot ce îmi stă în putință la nivel european, dar și la nivel național, atât din punct de vedere politic, cât și juridic, pentru a opri această decizie.”
Belgia se află sub o presiune din ce în ce mai mare să cedeze, întrucât liderii UE intenționează să ajungă la un acord politic în cadrul summitului pentru a utiliza activele în vederea garantării unor împrumuturi noi în valoare de aproximativ 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Banii ar fi rambursați numai dacă Rusia ar accepta să plătească Kievului despăgubiri pentru daunele cauzate de război.
UE a afirmat în repetate rânduri că aproximativ 200 de miliarde de euro din activele băncii centrale vor rămâne înghețate până când acest lucru nu se va întâmpla.
În opinia aliaților europeni ai Ucrainei, confiscarea activelor rusești este singura soluție viabilă pentru a continua finanțarea Kievului, care încearcă să respingă invazia pe scară largă a Moscovei.
„Statele membre trebuie să înțeleagă că, dacă acceptăm banii lui Putin, el ne va lua banii înapoi”, a spus premierul belgian în drum spre summitul de joi, avertizând că companiile europene din Rusia ar putea fi vizate.
Belgia și-a exprimat în repetate rânduri preocupările cu privire la acest plan, întrucât cea mai mare parte a activelor rusești se află la Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Țara este îngrijorată că va rămâne cu datorii dacă Rusia va câștiga procesul pentru recuperarea banilor. Moscova a declarat că va riposta dacă activele vor fi confiscate. Planurile UE nu prevăd confiscarea directă a activelor.
„Euroclear este singura instituție financiară care oferă profituri neașteptate Ucrainei”, a declarat De Wever. „Știm că există sume uriașe de bani ruși în alte țări, care au păstrat întotdeauna tăcerea în această privință.”
Pentru a calma Belgia, brațul executiv al UE a propus un „contract de datorie personalizat” cu o rată a dobânzii de 0%, care va fi activat în cazul în care Euroclear va fi obligat să onoreze eventualele creanțe viitoare ale Rusiei.
Belgia dorește să se asigure că aceste garanții sunt solide din punct de vedere juridic.