Reacții la propunerile de anexare
Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a avertizat miercuri, înainte de a pleca spre Israel, că votarea în parlamentul israelian a proiectelor de lege care vizează extinderea suveranităţii israeliene în Cisiordania riscă să „ameninţe” armistiţiul din Gaza.
„Cred că preşedintele s-a asigurat că nu este ceva ce putem susţine în acest moment”, a declarat Marco Rubio jurnaliştilor în timp ce pleca spre Israel, unde este aşteptat joi. El a spus că demersul politicienilor israelieni „ar ameninţa” încetarea focului şi ar fi „contraproductiv”, potrivit News.ro, care citează AFP.
Knessetul, parlamentul israelian, s-a pronunţat miercuri în favoarea examinării a două proiecte de lege ce vizează extinderea suveranităţii israeliene în Cisiordania ocupată, în plină vizită a vicepreşedintelui american JD Vance în Israel.
Preşedintele american Donald Trump, aliat al Israelului în războiul său împotriva mişcării islamiste Hamas, se opune însă oricărei anexări a Cisiordaniei de către Israel, un proiect susţinut de extrema dreaptă israeliană.
Deputaţii israelieni s-au pronunţat asupra a două proiecte de lege în acest sens în lectură preliminară, un vot menit să autorizeze examinarea lor în primă lectură.
În august, Israelul a aprobat un proiect cheie de construire a 3.400 de locuinţe în Cisiordania, denunţat de ONU şi de mai mulţi lideri străini.
„Este o democraţie, vor vota”, a declarat Marco Rubio. „Dar, deocamdată, este ceva care, în opinia noastră, ar putea fi contraproductiv”, a adăugat el.
Întrebat despre recrudescenţa violenţelor comise de coloniştii israelieni extremişti împotriva palestinienilor din Cisiordania, Marco Rubio a declarat: „Suntem îngrijoraţi de orice ameninţă să destabilizeze rezultatele eforturilor noastre”.
Şeful diplomaţiei americane se deplasează în Israel imediat după vizita vicepreşedintelui JD Vance, care s-a arătat în general optimist cu privire la menţinerea acordului de încetare a focului între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas.
Intrat în vigoare la 10 octombrie şi bazat pe un plan al lui Donald Trump, acest acord părea să se clatine duminică, după violenţele din Gaza soldate cu morţi şi acuzaţiile reciproce ale părţilor de încălcare a armistiţiului.
„Vor exista ameninţări în fiecare zi, dar cred că, de fapt, suntem în avans faţă de calendarul de implementare, iar faptul că am trecut peste acest weekend este un semn bun”, a declarat JD Vance.
În plină vizită a lui J. D. Vance, miercuri, Knessetul s-a pronunţat în favoarea examinării a două proiecte de lege vizând extinderea suveranităţii israeliene în Cisiordania – un teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967.
Oficiali americani denunţă faptul că acest proiect dăunează eforturilor de consolidare a unui armistiţiu fragil în Războiul din Fâşia Gaza care a devastat enclava timp de doi ani, declanşat de un atac al mişcării islamiste palestiniene Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie 2023.
„Politica administraţiei Trump este că Cisiordania nu va fi anexată de către Israel, iar aceasta va continua să fie politica noastră”, a declarat J. D. Vance la finalul vizitei sale în Israel.
„Dacă este o lovitură politică, este o lovitură politică foarte stupidă şi o iau personal ca pe o insultă”, a declarat vicepreşedintele american.
Înainte de a pleca de la Washington, miercuri, în Israel, secretarul de Stat american Marco Rubio a apreciat, la rândul său, că un astfel de proiect „ameninţă” armistiţiul în Fâşia Gaza şi este „contraproductiv”.
„Acesta este un lucru pe care nu-l putem susţine pentru moment”, a declarat el, înaintea unei întâlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, prevăzută vineri.
La sfârşitul lui septembrie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că „nu va permite Israelului să anexeze Cisiodania. Nu, nu o voi permite. Asta nu se va întâmpla”.
Acest proiect este susţinut de către extrema dreaptă israeliană.
Mai mulţi oficiali ai administraţiei Trump s-au succedat săptămâna aceasta la Ierusalim, într-o încercare de a cimenta armistiţiul care a intrat în vigoare la 10 octombrie, care are la bază un plan al lui Donald Trump.
Acordul încheiat de Israel cu Hamasul a părut să se clatine duminică, în urma unor violenţe sângeroase în Fâşia Gaza şi acuzaţii reciproce de încălcare a armistiţiului.
Miercuri, după o întâlnire cu Benjamin Netanyahu, J. D. Vance a recunoscut că viitoarele etape ale acordului – dezarmarea Hamasului şi reconstrucţia Fâşiei Gaza – vor fi „foarte dificile”.
Prima fază a acordului prevede, în afară de armistiţiu, eliberarea tuturor ostaticilor – vii sau morţi – ţinuţi de Hamas după atacul de 7 octombrie, retrageri israeliene din Fâşia Gaza şi un aflux de ajutor umanitar destinat populaţiei palestiniene.
Hamasul a eliberat, la 13 octombrie, toţi ostaticii în viaţă – în total 20.
El urma să predea la această dată şi cele 28 de cadavre pe care le ţinea, dar a restituit doar 15 până în prezent, argumentând că este dificil să găsească rămăşiţele în teritoriul palestinian devastat şi asediat.
Ajutorul umanitar rămâne insuficient, potrivit ONU.
Fazele ulterioare ale planului Trump prevăd o nouă retragere israeliană din Fâşia Gaza, dezarmarea Hamasului, desfăşurarea unei forţe de securitate internaţionale şi reconstrucţia Fâşiei Gaza.
J. D. Vance a exclus orice desfăşurare de trupe americane terestre în Fâşia Gaza şi a anunţat că se află în căutarea unor ţări pregătite să contribuie la acest efort militar.
Hamasul a refuzat, până în prezent, să ia în calcul să se dezarmeze, iar combatanţii săi s-au redesfăşurat în sectoare în Fâşia Gaza după armistiţiu şi luptă împotriva unor grupări armate, acuzându-le pe unele dintre ele de „colaborare” cu Israelul.
Benjamin Netanyahu vrea să gonească Hamasul din Fâşia Gaza, în care mişcarea a preluat puterea în 2007.
Atacul de la 7 octombrie a antrenat de partea israeliană moartea a 1.221 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date oficiale.
Ofensiva israeliană de represalii s-a soldat cu 68.280 de morţi în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit unor date de la Ministerul Sănătăţii al Hamas, şi a provocat un dezastru umanitar.
Joi, Asociaţia Presei Străine de la Ierusalim (FPA) şi-a exprimat dezamăgirea, după ce Curtea Supremă israeliană şi-a amânat cu 30 de zile o hotărâre cu privire la o cerere a FPA de acces independent în Fâşia Gaza, pe care-l solicită de doi ani.
Autorităţile israeliene – care controlează orice acces în Fâşia Gaza – împiedică de doi ani jurnaliştii publicaţiilor străine să intre în mod independent în acest teritoriu palestinian.