Situația adăposturilor antiaeriene în România
Câte adăposturi reprezintă subiectul principal al acestui articol. Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat că Ministerul Apărării Naţionale (MApN) nu este responsabil cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene şi consideră că este o problemă de siguranţă naţională, care trebuie revăzută. El a subliniat că MApN are o evidenţă a acestor adăposturi, dar şi a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop, conform declarațiilor sale dintr-o conferinţă de presă recentă.
„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. În schimb, este o problemă de siguranţă naţională, şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad.
El a mai adăugat că MApN are o evidenţă a unei bune părţi a acestor adăposturi, precum şi a reţelei de metrou care poate fi utilizată în acest scop. „Avem o evidenţă a tuturor clădirilor cu subsol peste două niveluri şi planuri de evacuare pregătite cel puţin pentru unităţile militare. Dar există foarte mult spaţiu de îmbunătăţire în acest domeniu”, a mai transmis şeful Statului Major al Armatei.
Conform datelor prezentate de Curtea de Conturi, Bucureştiul şi judeţul Ilfov dispun de cele mai multe adăposturi de protecţie civilă, respectiv 588, însă doar 1 din 3 adăposturi este operaţional. Judeţele Dolj, Galaţi, Prahova, Constanţa, Bihor şi Braşov au, de asemenea, un număr semnificativ de adăposturi, cu 213, 185, 183, 114, 96 şi, respectiv, 93.
În contrast, există 7 judeţe care au mai puţin de 8 adăposturi pentru protecţia civililor în caz de conflict armat. De exemplu, în Caraş-Severin există 8 adăposturi, în Tulcea sunt 6, iar Dâmboviţa şi Buzău dispun de câte 5. Judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte 3 adăposturi, iar Neamţ are doar un adăpost.
România are de zece ori mai puţine adăposturi în care populaţia civilă poate fi protejată în caz de război, numărul acestora fiind considerabil mai mic decât al adăposturilor de protecţie civilă existente în Finlanda, o ţară cu o populaţie de aproximativ 6 milioane de locuitori, relevă acelaşi raport al Curţii de Conturi.
Această situaţie ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea României în faţa unor posibile ameninţări externe, iar expertiza generalului Vlad sugerează că este esenţial să se ia măsuri urgente pentru a îmbunătăţi infrastructura de adăposturi antiaeriene, pentru a asigura siguranţa naţională a cetăţenilor.
În concluzie, este clar că România se confruntă cu o criză în ceea ce privește adăposturile antiaeriene, iar autoritățile trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții viabile care să răspundă nevoilor actuale de securitate ale populației.