Avertismentul unui fost judecător
Fostul judecător Cristi Danileț trage un semnal de alarmă după tragedia produsă în octombrie 2025 la un bloc de pe Calea Rahovei din București, unde două persoane au murit și 13 au fost rănite. Danileț afirmă că situația nu este nouă, ci repetă un tipar vechi de decenii – deflagrații cauzate de rețele publice de gaz neîntreținute. "În anul 2010 am judecat cazul deflagrației de la Zalău, când un bloc a explodat din cauza scăpărilor repetate și masive de gaze – au fost morți, răniți, pierderea agoniselii de o viață a tuturor locatarilor și distrugerea în întregime a blocului de locuințe. Atunci, în timpul audierilor, unul dintre inculpați ce deținea funcție de conducere la compania de gaze mi-a spus: «România stă pe o bombă»", a scris Danileț pe blogul său.
Potrivit fostului magistrat, companiile de distribuție a gazelor ar fi obligate, prin contractele de privatizare, să înlocuiască anual mii de kilometri de conducte, dar, din lipsă de fonduri, fac doar reparații punctuale – „peticiri” – în locul unor înlocuiri sistematice. Danileț a inventariat zeci de cazuri similare din ultimele trei decenii, în care exploziile au fost cauzate de fisuri, coroziune sau neglijență în întreținerea conductelor. Printre cele mai grave se numără:
- Călărași (2003) – 7 morți, zeci de răniți, două etaje de bloc distruse;
- Craiova (2006) – 2 morți, 1.000 de apartamente avariate;
- Zalău (2007) – 2 decedați, 8 răniți, bloc demolat;
- Iași (2016) – 2 morți, 11 răniți, clădire dezafectată;
- București (2025) – 2 morți, 13 răniți, bloc demolat după explozie.
"O explozie se produce când concentrația de gaz metan în aer atinge nivelul de 9,5% în încăpere și este declanșată de o scânteie. Gazul nu miroase – dacă nu e suficient mercaptan în instalație, nu se sesizează prin miros scăpările de gaz, dar generează amețeală și greață", a mai spus Danileț.
Fostul judecător avertizează că fără investiții urgente în infrastructura de gaze, tragedii precum cea de la Rahova se vor repeta, în timp ce răspunderea penală rămâne, de obicei, limitată la pedepse cu suspendare. "Evenimentele din 2025 arată că, fără investiții urgente în infrastructură și fără o cultură a siguranței, astfel de drame sunt repetabile", a concluzionat Danileț.
Explozia devastatoare din Rahova readuce în prim-plan o problemă veche și ignorată: siguranța rețelelor de gaze din România. Fostul judecător a publicat pe blogul personal o amplă analiză în care trece în revistă principalele cazuri de deflagrații produse în ultimele trei decenii din cauza conductelor fisurate sau corodate, arătând că tragediile urmează același tipar, iar companiile de distribuție continuă să ignore obligațiile legale de modernizare. Danileț povestește că, în 2010, a judecat cazul exploziei de la Zalău – un bloc distrus complet, mai multe victime și zeci de familii rămase fără locuințe. În timpul procesului, unul dintre inculpați, un director al companiei de gaze, i-a spus: „România stă pe o bombă”.
„Îmi amintesc acum de ce a spus asta”, scrie fostul magistrat. „Companiile de distribuție a gazelor, potrivit contractelor de privatizare, erau obligate să înlocuiască anual mii de kilometri de conducte. Pentru că nu sunt bani, aceste lucrări nu se fac, se repară doar punctual, atunci când sunt reclamații. Se peticește, dar nu se previne.”
Într-o postare documentată, Danileț trece în revistă 20 de cazuri de explozii provocate de scurgeri de gaze din rețeaua publică, începând cu anul 1998 și până la tragedia din Rahova, din octombrie 2025. Lista include deflagrațiile din Tei, Dacia, Reșița, Ploiești, Călărași, Craiova, Zalău, Bacău, Iași și multe altele – toate având același tipar: fisuri în conducte, reclamații ignorate și intervenții întârziate. În multe cazuri, locatarii sesizaseră mirosul de gaz cu ore sau chiar zile înainte de explozie, însă dispeceratele fie nu au tratat apelurile cu seriozitate, fie echipele trimise „nu au constatat nimic în neregulă”.
Cea mai recentă deflagrație, produsă pe Calea Rahovei din București, a dus la doi morți, 13 răniți și zeci de apartamente distruse. Structura blocului a fost atât de afectată încât autoritățile au decis demolarea completă a imobilului. „Și de această dată, locatarii reclamaseră miros de gaz cu o zi înainte. O echipă a venit, a închis alimentarea, dar problema nu a fost rezolvată”, scrie Danileț.
Fostul judecător explică și mecanismul tehnic al tragediilor: o concentrație de 9,5% gaz metan în aer este suficientă pentru o explozie; gazul nu are miros dacă nu e suficient mercaptan adăugat; multe conducte stradale sunt îngropate fără protecție, iar vibrațiile traficului le fisurează; verificările se fac rar, iar „răsuflătorile” din asfalt – esențiale pentru ventilare – sunt deseori astupate.
„Dispeceratele tratează cu superficialitate sesizările, iar unele nici nu există în orașele mici”, spune Danileț, subliniind că neglijența sistemică a devenit un risc colectiv. Analiza sa arată că, deși fiecare explozie a fost urmată de anchete și condamnări, pedepsele au fost blânde: închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, vătămare și distrugere.
„Fără răspundere reală și fără investiții în infrastructură, aceste tragedii se vor repeta”, avertizează Danileț. „Statul știe de zeci de ani că rețelele sunt depășite tehnic, dar amânările succesive și lipsa de fonduri ne-au adus aici.” Cazurile documentate de fostul magistrat confirmă un adevăr dureros: România trăiește pe o infrastructură de gaze îmbătrânită și insuficient supravegheată. Deși autoritățile au mai introdus, în urma unor tragedii anterioare, reguli mai stricte de control și obligații pentru companiile de distribuție, aplicarea lor rămâne deficitară. „România este literalmente așezată pe o bombă”, conchide Cristi Danileț. „Fiecare conductă veche și netestată este o potențială tragedie.
Dacă nu vom investi acum în siguranță, vom plăti din nou cu vieți omenești.”