Cseke Attila și lipsa cadrului legal
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că în legislația românească nu există în prezent un cadru legal care să permită reconstruirea unui bloc afectat în urma unui incendiu sau a unei explozii, motiv pentru care ministerul a pus în transparență decizională un proiect de lege care să reglementeze astfel de situații. Declarațiile vin în contextul tragediei din Rahova.
„Nu avem astăzi un cadru legal disponibil în legislația românească pentru reconstrucția (unui bloc) în caz de incendiu, de explozie, care determină demolarea unui bloc. Nu avem această finanțare. Ce avem acum în transparență este crearea unui cadru legal pentru construcția acestui bloc. Este important, pentru că nu am avut această speță până acum”, a explicat ministrul, miercuri, 22 octombrie, într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Cseke Attila a precizat că primul pas îl reprezintă modificarea legislației, urmând ca abia apoi să fie alocate fonduri pentru reconstrucție. Potrivit acestuia, două rapoarte tehnice realizate de experți arată că blocul afectat în explozia de vineri trebuie, cel mai probabil, demolat în totalitate.
„Avem două rapoarte tehnic, un raport din ziua de vineri, realizat de patru experți, și un al doilea din ziua de sâmbătă, făcut de opt experți. (...) Al doilea raport ne spune, cu mare probabilitate, că locuirea în acest bloc este compromisă și, în integralitatea lui, blocul va trebui demolat. (...) Demolarea este decisă de experți atestați”, a subliniat ministrul.
Ministrul Dezvoltării a anunțat că proiectul de lege propune două variante pentru finanțarea reconstruirii blocului: fie din bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării; fie din bugetul autorităților locale.
„Am propus (această soluție) în transparență decizională cât mai rapid posibil, ca să arătăm că statul român dorește să sprijine locatarii acestui imobil”, a mai spus Cseke Attila.
De asemenea, ministrul a afirmat că se analizează modalitățile legale prin care apartamentele din blocul reconstruit să ajungă din nou în proprietatea foștilor locatari:
„Analizăm și posibilitatea ca un bloc reconstruit din fonduri publice să ajungă mai repede în proprietatea foștilor proprietari. Eu cred că am fost corecți. În trei zile am produs un proiect de act normativ.”
În final, ministrul a precizat că persoanele responsabile de producerea exploziei vor trebui să răspundă penal și material: „Toți cei care au cauzat acest prejudiciu vor trebui să răspundă, inclusiv material.”
Declarațiile ministrului vin în contextul tragediei din Rahova. Explozia din Rahova a avut loc pe 17 octombrie 2025 și a dus la moartea a trei persoane, 20 de persoane au fost rănite, dintre care 15 au avut nevoie de îngrijiri medicale. Victimile au fost internate în șase spitale din Capitală, inclusiv Spitalul Floreasca, unde au fost internați trei pacienți.
Noile apartamente vor intra în proprietatea statului și vor fi oferite cu chirie pe viață foștilor proprietari, iar moștenitorilor minori pe maximum 20 de ani, cu posibilitatea de vânzare dacă aceștia vor solicita asta. Decizia a declanșat reacții dure, mai ales din partea aceleiași prese „justițiare” și „de dreapta” care, în cazul Belina, acuza vehement transferul unui bun public spre exploatare privată. Dacă atunci se invoca legalitatea mutării unui teren din domeniul public în cel privat al statului pentru a fi dat unei companii, acum se ridică întrebarea: Cum poate statul să reconstruiască din bani publici un imobil privat pentru a-l da apoi, prin chirie sau chiar vânzare, înapoi unor persoane particulare?
Criticii măsurii contestă faptul că statul reconstruiește integral un imobil privat fără un mecanism clar de recuperare a prejudiciilor. Măsura riscă să fie percepută ca „o revărsare de populism” care generează o inechitate gravă între cetățenii asigurați și cei care nu au plătit niciodată o poliță. Așa consideră unele voci.
Unii plătesc poliță de asigurare și, prin taxe și impozite, plătesc și reconstrucția pentru cei care nu s-au asigurat. Practic, plătești de două ori.
În România, numărul celor care se asigură este redus comparativ cu țările occidentale, ceea ce face ca polițele să fie mai scumpe: Riscul se redistribuie între puțini, iar costul individual crește.
Un exemplu des invocat este explozia din Zalău (2007). Atunci, blocul a fost demolat, însă statul nu a reconstruit nimic. Asociația de proprietari a dat în judecată societatea de distribuție a gazului, a câștigat procesul, a recuperat prejudiciul și a construit un nou bloc.
Mulți dintre locatari au achitat creditele din despăgubirile primite. Cei care aveau polițe de asigurare au fost despăgubiți rapid.
Exemplul Zalău este considerat modelul clasic în care asigurările și justiția funcționează fără a implica bani publici.
Un alt precedent este tornada de la Făcăieni (2002), când Guvernul a intervenit prin ajutoare de urgență pentru repararea acoperișurilor. Acel moment a fost considerat începutul unui tipar: la fiecare tragedie locală, statul simte nevoia să „repare”, în loc să pună în funcțiune mecanisme legale (asigurare, responsabilitate civilă, despăgubiri judiciare).
În scandalul Belina, trecerea unor terenuri din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, pentru a putea fi ulterior concesionate unui operator privat, a generat un dosar penal. Presa de dreapta, justițiară, a urlat despre „capturarea bunului public de către privați”.
Acum, aceeași presă lovește în ministrul Cseke Attila pentru o situație inversă, dar cu temă identică: Bani publici investiți într-un imobil privat, care va fi locuit tot de privați, cu eventuală posibilitate de vânzare ulterioară către aceștia. Problema rămâne legală: Există un cadru legislativ prin care o construcție ridicată din bani publici poate fi dată spre folosință pe viață unor persoane fizice? Nu.
Nimeni nu contestă că statul trebuie să acorde cazare provizorie, ajutor social și sprijin imediat victimelor. Este absolut obligatoriu să nu lași oamenii pe drumuri. Însă alta este discuția despre reconstruirea integrală, spun criticii acestei măsuri.
Se ridică și problema capacității: Dacă mâine, după un cutremur, sunt avariate 500 de blocuri, statul le va reconstrui pe toate? Din ce bani? Cu ce utilaje? Cu ce firme? Din impozitele cui? Statul nu dă din buzunarul lui; dă din buzunarul nostru, al tuturor.
Reconstrucția blocului din Rahova reprezintă o măsură încărcată emoțional, dar care riscă să distrugă încrederea în sistemul de asigurări. Dacă fiecare tragedie duce la reconstrucție integrală din bani publici, cei care plătesc polițe devin „fraierii sistemului”.
În timp ce presa justițiară care a demonizat în trecut transferul bunurilor publice către privați urla la Belina, acum îl atacă pe Cseke Attila pentru o situație cu rădăcini juridice similare: Folosirea banului public pentru a crea un bun privat sau personalizabil.
Dumneavoastră ce credeți? Ce ar trebui făcut?
VEZI ȘI: Cum se va desfășura slujba de Sfințire a Catedralei Naționale și când au acces pelerinii în altar
Fiți la curent cu ultimele noutăți.
Urmăriți DCNews și pe Google News