Audieri și măsuri de securitate în Franța
Jaful muzeului reprezintă subiectul principal al acestui articol. După ce, timp de trei zile, a avut porțile închis, Muzeul Louvre s-a redeschis miercuri, însă ancheta continuă, în mod discret, în încercarea de a-i identifica pe cei patru spărgători care nu doar că au dat o palmă grozavă sistemului de securitate al muzeului, ci și una culturală, inestimabilă, Franței.
Președinta și directoarea muzeului, aflată, de duminică, într-o dureroasă tăcere, Laurence des Cars, va compărea miercuri în fața Senatului pentru a încerca să explice acest jaf spectaculos din cel mai vizitat muzeu al lumii, cu pierderi (doar materiale) estimate la 88 de milioane de euro.
Presa franceză denumește, exagerând, întrucâtva, acest jaf „jaful secolului”, având în vedere însemnătatea spirituală, de patrimoniu, istorică, inestimabilă a prăzii. Estimarea materială, de aproximativ 88 de milioane (unii au evaluat-o chiar la 100 de milioane) de euro o poate încadra, însă, la categoria „unul dintre cele mai importante jafuri”, pentru că jaful de la Isabella Stewart Gardner din Boston, din 1990, cu un prejudiciu estimat la 500 de milioane de dolari, îl detronează.
Însă ceea ce primează cu adevărat nu este prejudiciul material, ci semnificația spirituală, istorică, de patrimoniu a obiectelor furate. Întrebarea care, acum, stă pe buzele tuturor francezilor este dacă mai este posibilă recuperarea obiectelor și dacă nu cumva ele au fost deja dezasamblate pentru a fi vândute pe piața neagră, având în vedere că notorietatea lor face imposibilă vânzarea așa cum sunt ele acum.
Audierea de azi a directoarei muzeului, Laurence des Cars, e de natură să-i dea emoții acesteia, de vreme ce, de la comiterea jafului până azi, cea care a încasat majoritatea criticilor a fost ministra Culturii, Rachida Dati, care, de asemenea, va fi interogată la Comisia de Cultură a Senatului. Laurence des Cars și-a prezentat, de altfel, demisia, după comiterea jafului, însă aceasta a fost respinsă. Mai mult decât atât, Emmanuel Macron și-a declarat sprijinul pentru des Cars.
Laurence des Cars este fiica jurnalistului Jean des Cars și nepoata romancierului Guy des Cars. Ea are o vastă experiență în domeniul muzeal, fiind un reputat specialist în arta secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost președinta Muzeului Orsay, a Muzeului Orangeriei – un muzeu de artă impresionistă și postimpresionistă care expune în special nuferii gigantici ai lui Monet. A fost directoare științifică a agenției France-Museums (2007) – operatorul francez responsabil pentru dezvotarea Muzeului Louvre din Abu Dhabi. A fost promovată în corpul curatorilor de patrimoniu în 2011, potrivit AFP.
Directoarea Muzeului Luvru, Laurence des Cars, a răspuns miercuri la întrebările senatorilor francezi pe tema furtului de bijuterii de duminică, în care a fost provocat un prejudiciu cu o valoare economică evaluată la 88 de milioane de euro. Des Cars a spus că și-a prezentat demisia duminică, după spargere, dar că Ministerul francez al culturii a refuzat-o, notează AFP. Ea a declarat în fața senatorilor francezi că pereții exteriori ai Muzeului Luvru nu au parte de o acoperire adecvată din partea camerelor de supraveghere.
„Există câteva camere perimetrale, dar acestea îmbătrânesc”, a afirmat Laurence des Cars, adăugând că „acoperirea este insuficientă”. „Evident, nu acoperă toate fațadele Luvrului și, din păcate, pe partea Galeriei Apollo, singura cameră instalată este îndreptată spre vest și, prin urmare, nu a acoperit balconul implicat în spargere”, a spus directoarea muzeului. Des Cars susține că a solicitat un raport referitor la măsurile de securitate imediat după ce, în 2021, a preluat funcția de conducere a celui mai vizitat muzeu din lume. Directoarea a spus că exista un plan de îmbunătățire a protecției clădirilor de la Luvru, muzeu ale cărui colecții extinse includ de la relicve egiptene antice și până la Mona Lisa. Planul prevedea „supraveghere video care să acopere toate fațadele” și „instalarea de camere termice fixe”, a precizat ea.
Miercuri, președintele francez Emmanuel Macron a ordonat „accelerarea” măsurilor de securitate la Luvru, după ce acesta și-a redeschis porțile pentru turiști. Procuroarea generală din Paris, Laure Beccuau, a declarat că prejudiciul a fost evaluat de curatoarea muzeului la 88 de milioane de euro, o sumă care se referă însă doar la valoarea economică a obiectelor sustrase. „Prejudiciul a fost estimat de curatoarea de la Luvru la 88 de milioane de euro”, o sumă „extrem de spectaculoasă”, dar care „nu are nimic în comun sau comparabil cu prejudiciul istoric”, a adăugat procuroarea franceză pentru postul RTL, precizând că răufăcătorii „nu vor câștiga” această sumă „dacă vor avea ideea foarte proastă de a topi acele bijuterii”.
„Probabil putem spera că ei se vor gândi la asta și că nu vor distruge aceste bijuterii fără motiv”, a adăugat Laure Beccuau, citată de Agerpres.