Conflict bugetar și demisie în guvernul lituanian
Ministrul Apărării din Lituania, Dovilė Šakaliene, a anunțat marți, 21 octombrie, intenția sa de a demisiona, după ce a pierdut sprijinul prim-ministrului Inga Ruginiene și al liderului Partidului Social-Democrat, Mindaugas Sinkevičius, în contextul disputelor legate de bugetul Apărării pentru 2026. "Nu văd alte oportunități de a lucra în condițiile în care nu există încredere", a declarat Dovilė Šakaliene, conform agenției Politico.
Decizia a fost generată de o dispută publică cu prim-ministrul, care a criticat-o pe Šakaliene pentru lobby-ul "pe la spatele guvernului" referitor la bugetul apărării. Luni, prim-ministrul i-a retras responsabilitatea pentru industria de apărare, subliniind că "încrederea s-a slăbit definitiv". Înainte de o întâlnire cu președintele Lituaniei, care urma să-i semneze demisia, Šakaliene a afirmat că decizia sa este definitivă: "Nu văd niciun motiv care ar putea să-mi schimbe decizia; asta e politica".
După întâlnirea de marți cu președintele Gitanas Nauseda, consilierul acestuia a declarat că președintele i-a cerut ministrului să nu depună oficial demisia până când nu va discuta situația cu prim-ministrul. "Ministrul a redactat scrisoarea de demisie, dar președintele i-a cerut să nu o depună până mâine dimineață (miercuri, 22 octombrie - n.r.), când va avea loc discuția cu prim-ministrul. Decizia finală va depinde de această întâlnire", a spus consilierul.
Pe de altă parte, Dovilė Šakaliene a declarat, pe Facebook, că apărarea Lituaniei necesită un buget minim de 5,5% din PIB pentru anul 2026, subliniind importanța unei armate puternice și a unei societăți reziliente. Deși premierul Ruginiene a anunțat un buget de 4,79 miliarde euro, echivalent cu 5,38% din PIB, divergențele dintre cei doi lideri au dus la această criză politică. Lituania, alături de Letonia și Estonia, alocă procente semnificative din PIB pentru apărare, în contextul tensiunilor cu Rusia.
În urma presiunilor din partea președintelui american Donald Trump, statele europene membre NATO s-au angajat să-și crească cheltuielile de apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în 2035, defalcat în 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții conexe.
Această situație subliniază provocările cu care se confruntă Lituania în consolidarea apărării naționale și în menținerea stabilității politice interne, într-un context internațional complex.