Datoria publică depășește salariul mediu anual
Datoria locuitor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Într-o analiză recentă, Iancu Guda, specialist economic al Observator, a subliniat o creștere alarmantă a datoriei publice din România, care a depășit 1.200 de miliarde de lei, comparativ cu 449 de miliarde în 2019. "Avem, din păcate, o creștere mare a datoriei. A crescut în ultimii 5 ani, deci doar 5 ani, cu 750 de miliarde", a declarat Guda. Această explozie a datoriei este o schimbare dramatică față de deceniul anterior, când în perioada 2010-2019, datoria a crescut cu doar 250 de miliarde de lei.
Guda a evidențiat că povara datoriilor a depășit veniturile populației: "Acum avem o datorie pe cap de locuitor undeva la 65.000 de lei și salariul mediu anual 63.000 de lei. Deci am ajuns la o datorie mai mare decât salariul." Această situație evidențiază riscul ca cetățenii să nu mai poată face față datoriilor, iar specialistul subliniază că este esențială reducerea cheltuielilor bugetare: "Este musai obligatoriu să reducem cheltuielile din sectorul public. Nu se mai poate, nu mai sunt bani. Este clar".
Creșterea datoriilor este agravată de costurile dobânzilor. Guda a precizat că în acest an, doar dobânzile pentru finanțarea datoriei se ridică la 60 de miliarde de lei, comparativ cu 9,5 miliarde plătite în 2015. "Adică au crescut de aproape șase ori în ultimul deceniu", a adăugat el.
Potrivit lui Guda, nu este corect ca povara ajustărilor bugetare să fie pusă doar pe mediul privat, afirmând: "De ce să plătim doar noi, doar sectorul privat, doar prin creșteri de taxe?" El sugerează că soluția este echilibrarea bugetului prin reducerea cheltuielilor în sectorul public.
Analizând măsurile fiscale pentru 2024, Guda a menționat impozitarea companiilor mari pe cifra de afaceri de 1%, care, deși nu a avut rezultate semnificative, a fost menținută. "În 2023, adusese pentru companiile cu venituri peste 50 de milioane de euro 14,74 miliarde de lei impozitul pe profit. În 2024, impozitul pe profit plus impozitul minim pe cifră de afaceri de 1%, s-a încasat 15,8 miliarde. Deci efectul net al taxei de 1% a fost doar de 0,34 miliarde", a explicat Guda.
De asemenea, el a evidențiat eliminarea deductibilităților fiscale ca o provocare majoră pentru companii. "Cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro în România cumulează venituri de 1.108 miliarde, iar la cheltuieli nedeductibile undeva de 5% cel puțin, la aceste venituri la 16% taxe, înseamnă impozit plătit adițional de 8,8 miliarde. Vedeți că este de aproape 30 de ori mai mult decât impozitul minim pe cifră de afaceri", a declarat el.
Guda a discutat și despre măsuri fiscale suplimentare, cum ar fi taxa de 5 euro pe coletele cu valoare redusă importate din China. El a subliniat responsabilitatea antreprenorilor de a-și respecta obligațiile fiscale, menționând că nu se mai permit eșalonări mai mari de 400.000 de lei la ANAF. Acționarii antreprenori trebuie să vină cu garanții pentru a-și reșalona datoriile, iar lipsa respectării acestora poate duce la dizolvare sau inactivare fiscală.
În final, Guda a subliniat că reformele fiscale nu vor avea efect fără o reducere a cheltuielilor publice.
"Toate acestea, fără pachetul 3 și 4 de scădere de cheltuieli în sectorul public, nu sunt suficiente".