Reguli stricte pentru spitale și pacienți
Președintele Nicușor Dan a promulgat o inițiativă care obligă instituțiile sanitare să instaleze butoane în saloanele destinate internării pacienților și camere de supraveghere în anumite secții. "Am promulgat o lege care aduce noi reglementări în domeniul sănătății și care va crește gradul de protecție deopotrivă pentru pacienți și pentru personalul medical. În toate unitățile sanitare publice și private, în fiecare salon destinat internării pacienților vor trebui introduse butoane de panică. Aceste sisteme vor declanșa o alertă în cazul unor urgențe medicale sau a unor situații de pericol iminent, ceea ce este util mai ales pentru pacienții imobilizați sau cu autonomie redusă", a anunțat președintele Nicușor Dan. Legea obligă instituțiile sanitare să instaleze sisteme de supraveghere video în anumite secții. "Prin această lege, va deveni obligatorie și instalarea unor sisteme de supraveghere video în secțiile ATI, în unitățile de primiri urgențe și în cele destinate pacienților cardiaci critici. Scopul este asigurarea respectării protocoalelor și procedurilor medicale pentru ca pacienții să poată beneficia de îngrijire adecvată la cele mai înalte standarde medicale. În același timp, acest sistem oferă un grad sporit de siguranță personalului medical prin descurajarea potențialelor agresiuni din spitale", a mai explicat președintele. Legea a fost inițiată de trei parlamentari USR: Prună Cristina-Mădălina, Ungureanu Emanuel-Dumitru și Wiener Adrian. Inițiativa a fost respinsă anul trecut de Senat, însă a trecut de votul decizional al Camerei Deputaților pe 24 septembrie 2025. "Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor alin. (1) al art.1711 care intră în vigoare în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și ale alin. (1) al art. 1712, care intră în vigoare în termen de 24 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi", arată inițiativa. Astfel, unitățile sanitare au 18 luni la dispoziție pentru instalarea butoanelor de panică în saloanele cu pacienți internați și a camerelor pentru supravegherea video în unele secții. În caz contrar, riscă sancțiuni între 10.000 lei și 30.000 lei. În aceeași zi, președintele a semnat și decretele de promulgare pentru alte legi importante: modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice și modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. Noua lege din domeniul sănătății vizează stabilirea unor reguli mai clare, creșterea transparenței și eficienței în funcționarea instituțiilor medicale și responsabilizarea atât a personalului medical, cât și a managementului spitalelor. "Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absenţa unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient", spunea Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, deși bugetele pentru Sănătate au crescut constant, salariile au fost majorate considerabil și s-au făcut investiții semnificative în sistem, aceste măsuri nu s-au reflectat suficient în calitatea serviciilor medicale, iar problemele existente s-au amplificat în același timp. "A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi şi resursele alocate lor, reduce risipa şi face sistemul mai accesibil", a adăugat Bolojan. Premierul a subliniat că reforma în domeniul sănătății se bazează pe trei direcții principale. Prima vizează reorientarea pacienților de la spitalizare către medicina de familie și specializată, prin reducerea internărilor inutile. Această măsură ar permite economii de peste trei miliarde de lei, fonduri care urmau să fie redirecționate către servicii medicale. Totodată, mecanismul de plată pentru medicii de familie va fi modificat, punându-se accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor reprezenta peste două treimi din remunerație, iar restul va fi calculat pe baza numărului de pacienți înscriși pe listă. A doua direcție se concentrează pe creșterea accesibilității serviciilor medicale, în special pentru pacienții din comunitățile izolate. Reformele prevăd acordarea de îngrijiri la domiciliu fără costuri suplimentare pentru seniori, bolnavi cronici și persoane cu dizabilități. De asemenea, va fi modificat mecanismul de acces la medicamente inovative, pentru a-l face mai previzibil și fără presiune asupra bugetului public, încurajând totodată prescrierea de medicamente generice. Cea de-a treia direcție se referă la responsabilitate, performanță și disciplină financiară în sistem, cu accent pe spitale. Managementul spitalelor va fi evaluat pe baza unor indicatori de performanță, iar numirile fără concurs vor fi eliminate. Vor fi stabilite sancțiuni clare și mecanisme pentru recuperarea sumelor aferente serviciilor fictive. Reforma prioritizează plățile pe servicii medicale, reducând influența criteriilor salariale ca mecanism de plată, ceea ce va stimula spitalele publice să-și dezvolte activitatea pe baza nevoilor reale ale populației. În plus, se va introduce categoria de „spitale de importanță strategică” pentru prioritizarea investițiilor și dotărilor în unitățile esențiale în gestionarea crizelor medicale. Spitalele private vor fi și ele responsabilizate, fiind obligate să suporte costurile dacă un pacient este externat nejustificat și reinternat într-un spital public în termen de 48 de ore pentru aceeași patologie.