Proiect legislativ pentru tineri voluntari
Armata voluntară reprezintă subiectul principal al acestui articol. Decizie cu impact major în Parlament: 263 de deputați au votat miercuri, 22 octombrie, pentru proiectul de lege care introduce voluntariatul militar, în timp ce doar 11 s-au opus și 13 s-au abținut. Inițiativa modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și deschide calea unui program prin care cetățenii români, bărbați sau femei, cu vârste între 18 și 35 de ani, pot alege, pe timp de pace, să facă serviciu militar activ în mod voluntar. Noul concept, intitulat „soldat/gradat voluntar în termen”, prevede pregătire de bază, beneficii financiare și logistice, precum și introducerea în rezerva operațională a Armatei Române. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetățenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de “soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale”. Noul concept este o formă de îndeplinire, pe bază de voluntariat, a serviciului militar activ, pe timp de pace. Se adresează tuturor cetăţenilor români - bărbaţi şi femei - cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, și constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni. Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanţii beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de o soldă lunară aferentă funcţiei de soldat. După finalizarea programului, participanţii primesc o indemnizaţie echivalentă cu trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, sunt luaţi în evidenţă de către centrele militare şi introduşi în rezerva operaţională. La instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, rezerviştii sunt concentraţi şi/sau mobilizaţi, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, prevede un amendament. Excepțiile includ personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum și călugării cu o vechime de cel puțin doi ani. Cetăţenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forţele armate ale statelor membre NATO sau ale Uniunii Europene se iau în evidenţa centrelor militare cu gradul militar dobândit. Cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii au obligaţia de a se prezenta la locul, data şi ora prevăzute în ordinul de chemare. Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace. Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind for decizional.