Propuneri pentru extinderea UE
Uniunea Europeană analizează posibilitatea ca viitorii membri să adere fără a beneficia, cel puțin inițial, de drepturi de vot depline. Propunerea, aflată într-un stadiu incipient, ar putea contribui la deblocarea procesului de extindere, aflat în prezent sub presiunea veto-ului exercitat de liderul ungar Viktor Orbán și alte capitale reticente, scrie politico.eu.
Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial al UE, ideea face parte dintr-un efort mai amplu de a revitaliza extinderea Uniunii, fără a forța o revizuire imediată a tratatelor comunitare – proces considerat dificil și politic riscant pentru unele state membre. Conform planului, noii membri – precum Ucraina, Moldova sau Muntenegru – ar beneficia de majoritatea avantajelor apartenenței la blocul comunitar, însă fără drept de veto în primele etape ale aderării. Drepturile depline ar urma să fie acordate odată cu implementarea unor reforme instituționale în cadrul UE, inclusiv extinderea votului cu majoritate calificată în mai multe domenii de politică.
Inițiativa vine în contextul în care guverne precum cele ale Austriei și Suediei susțin extinderea Uniunii ca răspuns strategic la presiunile geopolitice, în special în contextul agresiunii ruse. Cu toate acestea, opoziția din partea unor state membre – inclusiv Ungaria, Franța și Țările de Jos – a împiedicat progrese semnificative în ultimii ani.
„Viitorii membri ar trebui să renunțe temporar la dreptul de veto până când vor fi implementate reforme esențiale în mecanismele decizionale ale UE”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag. „Extinderea nu trebuie blocată de lipsa de consens privind reformele.”
Propunerea survine într-un moment de frustrare crescândă în rândul statelor candidate din Balcanii de Vest și Europa de Est, care au realizat reforme importante, dar care nu au înregistrat progrese semnificative spre aderare. Muntenegru, de exemplu, a început negocierile de aderare în 2012. Președintele Jakov Milatović a declarat recent că procesul de extindere are nevoie de o relansare: „Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de zece ani, în timp ce Regatul Unit a părăsit blocul. Acum este momentul să reactivăm această idee.”
Într-un mesaj similar, vicepremierul ucrainean Taras Kachka a cerut „soluții creative” pentru depășirea blocajului. „Așteptarea nu este o opțiune”, a spus el într-un interviu. „Avem nevoie de o soluție acum. Este important atât pentru Ucraina, cât și pentru Uniunea Europeană. Pe măsură ce Rusia testează securitatea Europei cu drone, o face și prin slăbirea unității europene.”
Extinderea Uniunii Europene a fost prezentată ca principalul instrument geopolitic al blocului în fața unei Rusii tot mai agresive. Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a inclus extinderea – în special aderarea Ucrainei și Moldovei – printre prioritățile sale strategice, vizând o posibilă integrare până în 2030. Totuși, tentativele recente de a accelera procesul au fost întâmpinate cu rezerve. La începutul lunii, o inițiativă a președintelui Consiliului European, António Costa, privind avansarea discuțiilor de extindere a fost respinsă de mai multe state membre.
Între timp, liderii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia urmează să participe la un summit organizat la Londra, în cadrul „Procesului de la Berlin”, axat pe consolidarea cooperării regionale ca etapă premergătoare aderării la UE. Comisia Europeană urmează să publice în curând pachetul anual privind extinderea, care va include evaluările privind progresele fiecărui stat candidat. Potrivit unor surse diplomatice, Comisia ar putea sugera modalități de accelerare a negocierilor fără a mai solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre în fiecare etapă – o abordare care ar reduce riscul veto-ului repetat din partea Budapestei.
Pe lângă propunerile pentru extindere, Comisia va include și sugestii pentru reforme interne necesare pregătirii Uniunii în vederea primirii de noi membri. Acestea ar putea include modificări ale procesului decizional, consolidarea statului de drept și o revizuire a politicii bugetare comune. Un draft preliminar al concluziilor Consiliului European de joi nu menționează extinderea – absență criticată de țările favorabile aderării Ucrainei și a statelor din Balcani.
„Dacă UE nu își intensifică eforturile, va pierde teren în fața altor actori care așteaptă deja să ne ia locul”, a declarat Claudia Plakolm, ministrul pentru Afaceri Europene din Austria. În Moldova, viitoarea aderare a fost un element-cheie în recentele alegeri prezidențiale, câștigate de pro-europeana Maia Sandu. În Ucraina, dorința de apropiere de UE a stat la baza protestelor din 2014 din Piața Maidan, care au dus la schimbarea regimului și la începutul conflictului cu Rusia.
„Ucrainenii luptă de trei ani și jumătate pentru a ține Rusia departe de Europa”, a declarat comisara pentru extindere, Marta Kos. „În Moldova, credibilitatea perspectivei europene a fost decisivă. Sunt convinsă că statele membre nu vor risca să piardă această oportunitate.”
Totuși, în ciuda presiunii din partea Comisiei, liderii europeni – confruntați cu ascensiunea partidelor naționaliste acasă – par reticenți să deschidă rapid porțile Uniunii pentru noi membri. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în iulie că nu se așteaptă ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline înainte de finalul următorului buget pe șapte ani al UE, care se încheie în 2034.
El a precizat totodată că o eventuală aderare a Ucrainei „nu va avea probabil un impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene.”