Creșteri semnificative în utilizarea limbii române
Numărul locuitorilor din Republica Moldova care declară „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ faţă de acum zece ani, conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică de la Chişinău, extrase pe baza rezultatelor recensământului populaţiei şi locuinţelor desfăşurat în 2024. Această tendinţă reflectă o schimbare culturală profundă în societatea moldovenească.
Republica Moldova a adoptat o modificare legislativă în martie 2023, prin care a înlocuit sintagma „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația, inclusiv în Constituție. Această schimbare a fost promovată de partidul aflat la guvernare, PAS, și a intrat în vigoare după ce a fost promulgată de președinta Maia Sandu. Aceasta decizie a fost primită cu aplauze de susținătorii limbii române, dar a stârnit și controverse în rândul celor care se identifică cu termenul de „limbă moldovenească”.
Cea mai pronunţată schimbare se observă în ceea ce priveşte limba maternă, notează NewsMaker. Proporţia celor care au numit „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ – până la 31,8% (765 838 de persoane), faţă de numai 22,6% acum zece ani. În acelaşi timp, ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut de la 55,5% la 48,1% (1.159.857 de persoane). În total, categoria „moldovenească” plus „română” însumează 79,9% din populaţie.
Este de remarcat faptul că a crescut şi ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă – 11,6% (280.050 de persoane), comparativ cu 9,6% în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3%, în ciuda faptului că Moldova găzduieşte mulţi refugiaţi din Ucraina. În capitala Chişinău, româna a fost indicată drept limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, în timp ce limba „moldovenească” de 28,7%. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre locuitorii capitalei.
În acelaşi timp, în nordul ţării domină limba „moldovenească” (62%), faţă de cea română (17,3%). Această divergenţă regională subliniază complexitatea identităţii lingvistice în Moldova. Potrivit recensământului din 2024, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1.848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic, o creştere faţă de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ şi numărul celor care se identifică drept „români” – 8% (193.197 de persoane), faţă de 6,6% acum 10 ani.
În schimb, ponderea altor grupuri etnice mari s-a redus: ucrainenii reprezintă 5,1% din populaţie (faţă de 6,6% în 2014), ruşii – 3,4% (faţă de 4,1%), iar găgăuzii – 4% (faţă de 4,3%). Analiza demografică arată că etnicii ruşi (80,9%) şi vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce etnicii moldoveni (57,4%) în mediul rural.
Această schimbare de percepţie asupra limbii reflectă nu doar o evoluţie culturală, ci şi o reacţie la contextul geopolitic regional, în special în lumina războiului din Ucraina. Republica Moldova a ales să-și păstreze drumul spre Europa. Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare din septembrie 2025 cu un scor istoric, obţinând 50,20% din sufragii, iar Blocul Patriotic a înregistrat 24,17% din voturi, conform numărării finale a voturilor. În Chişinău, PAS a avut un scor de 52,68%, iar Blocul Patriotic a obţinut 21,26% din voturi. În diaspora, PAS a avut 78,61% din voturi, urmat de Partidul Nostru, cu 5.5%. Blocul Patriotic s-a situat pe locul al patrulea, o tendinţă ce ar putea influenţa viitorul politic al ţării.
În concluzie, schimbările recente în utilizarea limbii române ca limbă maternă în Republica Moldova reflectă nu doar o realitate demografică, ci şi un proces complex de redefinire a identităţii naţionale.
Aceste date sunt esenţiale pentru înţelegerea dinamicii sociale şi politice din regiune, având potenţialul de a influenţa viitoarele politici guvernamentale și relațiile internaționale.