Furt de aur la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

O femeie chineză a fost acuzată de furtul unor pepite de aur de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de euro. Incidentul a fost descoperit pe 16 septembrie, iar suspecta a fost arestată în Barcelona. Procurorul a subliniat valoarea istorică și științifică a pieselor furate.

EN

Brief

A Chinese woman has been charged with stealing gold nuggets valued at 1.5 million euros from the Natural History Museum in Paris. The theft occurred on September 16, and the suspect was arrested in Barcelona. The prosecutor emphasized the historical and scientific value of the stolen pieces.

Furt de aur la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris
Sursa foto: gandul.ro

Detalii despre furtul din muzeu

O femeie de naționalitate chineză a fost pusă sub acuzare și plasată în arest preventiv pentru furtul unor pepite de aur de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris, a anunțat marți procurorul Parisului, Laure Beccuau. Potrivit agenției de știri AFP, aceasta a fost predată autorităților franceze de către autoritățile spaniole, care au arestat-o la Barcelona pe 30 septembrie, în baza unui mandat european de arestare. Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 16 septembrie, cu puțin peste o lună înainte de un alt furt spectaculos de bijuterii, acesta având loc la Muzeul Luvru.

Procurorul a detaliat că faptele au fost descoperite după ce o angajată a serviciului de curățenie a alertat un conservator al muzeului, care a constatat dispariția unor pepite de aur, de obicei expuse la vedere. Printre acestea se numără pepite provenite din Bolivia, donate Academiei de Științe în secolul al XVIII-lea, din Urali, oferite muzeului în 1833 de țarul Nicolae I al Rusiei, și din California, descoperite în timpul „Goanei după aur” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De asemenea, a fost furată o pepită de aur de peste 5 kilograme din Australia, descoperită în 1990. Greutatea totală a pepitelor a fost estimată la aproape 6 kilograme, cu un prejudiciu financiar evaluat la 1,5 milioane de euro, sumă care corespunde valorii aurului nativ.

„Valoarea istorică și științifică a acestor piese este considerată inestimabilă”, a subliniat procurorul Beccuau. Anchetatorii Brigăzii pentru reprimarea banditismului (BRB) au descoperit că două uși ale muzeului au fost tăiate cu un polizor, iar vitrina care adăpostea pepitele a fost spartă cu ajutorul unui arzător cu gaz. La fața locului au fost găsite un polizor, o șurubelniță, trei butelii de gaz și câteva fierăstraie.

Analiza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere a arătat că o singură persoană a pătruns în muzeu prin efracție, puțin după ora 1:00 dimineața, și a părăsit locul în jurul orei 4:00. Aceasta a supravegheat zona din jur pentru a se asigura că nu este observată. Investigațiile telefonice au relevat că suspecta a părăsit Franța în aceeași zi, pe 16 septembrie, și se pregătea să se întoarcă în China.

La momentul arestării, femeia a încercat să scape de fragmente de aur topit, cu o greutate de aproape 1 kilogram. Procurorul a menționat că ancheta este în desfășurare, cu scopul de a stabili ce s-a întâmplat cu pepitele furate și de a identifica eventuali complici. Acest caz ridică întrebări despre securitatea instituțiilor culturale din Franța, având în vedere că furturile din muzeele acestei țări au devenit tot mai frecvente în ultimii ani.

În contextul acestui incident, este important să ne amintim de alte jafuri care au vizat instituții culturale franceze, precum furtul de bijuterii de la Muzeul Luvru, care a avut loc la scurt timp după furtul de la Muzeul Național de Istorie Naturală. Această tendință alarmantă subliniază necesitatea unor măsuri de securitate mai stricte în muzee și instituții culturale pentru a proteja patrimoniul național.

Cazul a stârnit reacții din partea experților în securitate culturală, care subliniază că astfel de incidente nu doar că subminează încrederea publicului în instituțiile culturale, dar pun și în pericol patrimoniul istoric al unei națiuni. Este esențial ca autoritățile să colaboreze pentru a preveni astfel de fapte în viitor și pentru a asigura protecția adecvată a bunurilor culturale.

În concluzie, acest incident nu doar că evidențiază vulnerabilitatea muzeelor din Franța, dar ridică și întrebări despre modul în care autoritățile pot răspunde mai eficient la amenințările de acest tip.

Rămâne de văzut ce măsuri vor fi implementate în urma acestui caz și cum se va desfășura ancheta în continuare.