Decizie crucială pentru magistrați
Verdictul pensiile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.
Decizia Executivului de a se atinge de pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste vehemente și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.
Iar pe 4 septembrie Curtea Supremă a anunțat că sesisează CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că legea adoptată de Guvernul Bolojan „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
În replică, Bolojan, aflat în funcția de premier din 23 iunie, a amenințat cu demisia dacă legea va pica la Curtea Constituțională. Întrebat dacă va demisiona, premierul a fost categoric: „V-am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.
Ulterior, Bolojan și-a nuanțat declarațiile și a spus că „vă voi anunța eu dacă îmi dau demisia”.
Deocamdată, Curtea Constituțională a evitat să se pronunțe și a amânat de două ori verdictul.
Partidele politice au o mare influență la numirile judecătorilor. PSD are 4 judecători CCR, PNL + Administrația Prezidențială au 4, iar UDMR are 1.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR și cine i-a propus:
Mandatul unui judecător este de 9 ani. Judecătorii Curții Constituționale se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.
Potrivit surselor Libertatea consultate duminică, 19 octombrie, mai mulți judecători sunt înclinați să admită sesizarea Curții Supreme și să declare legea neconstituțională, dar totul se va decide după deliberările de luni, 20 octombrie. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, este judecător raportor în acest caz, conform informațiilor Libertatea.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.