Sprijin consolidat pentru Ucraina
Aliații europeni ai Ucrainei se grăbesc să consolideze poziția președintelui Volodimir Zelenski în perspectiva unor eventuale discuții între liderul american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, pe fondul îngrijorărilor că o posibilă înțelegere între cei doi ar putea duce la o încetare a focului dezavantajoasă pentru Kiev — și, implicit, pentru Europa.
La summitul liderilor europeni programat săptămâna aceasta la Bruxelles, este așteptat un acord asupra unui pachet de sprijin în trei direcții pentru Ucraina: fonduri suplimentare, livrări de arme și noi sancțiuni economice împotriva Rusiei, potrivit diplomaților și oficialilor implicați în pregătirea reuniunii, citați de politico.eu.
Inițiativa vine după ce Donald Trump și-a schimbat din nou poziția privind conflictul din Ucraina, afirmând că ar fi deschis ideii de a îngheța războiul pe actualele linii de front — o declarație care contrastează cu sugestiile anterioare că Ucraina ar putea recupera întregul său teritoriu.
Declarațiile au reaprins temerile că Trump ar putea exercita presiuni asupra Kievului pentru a accepta cedări teritoriale în favoarea Rusiei. Potrivit unor oficiali europeni, un astfel de scenariu ar avea consecințe grave nu doar pentru Ucraina, ci pentru întregul continent.
„Vedem eforturile președintelui Trump de a aduce pacea în Ucraina. Desigur, orice efort în acest sens este binevenit, dar nu vedem din partea Rusiei o voință reală de a pune capăt războiului”, a declarat luni șefa diplomației estoniene, Kaja Kallas, la Luxemburg. „Rusia înțelege doar limbajul forței”, a adăugat ea.
Volodimir Zelenski a afirmat că liderii europeni vor încerca să obțină din partea lui Trump furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk, după ce întâlnirea sa recentă cu președintele american nu s-a concretizat în sprijin suplimentar.
Pe lângă sprijinul militar, se conturează două alte direcții majore: adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei și punerea în mișcare a unui plan privind utilizarea activelor financiare rusești înghețate pentru a obține până la 140 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei.
Oficialii europeni spun că transmiterea unui semnal clar către Moscova — că Ucraina va avea resurse pentru a continua apărarea cel puțin în următorii doi ani — este esențială în perspectiva oricăror negocieri viitoare.
Zelenski ar urma să se adreseze liderilor UE în cadrul summitului de joi, fie printr-o intervenție video, fie în persoană. De asemenea, lideri din afara UE, precum premierul britanic Keir Starmer, vor participa la o reuniune extinsă a așa-numitei „coaliții a celor dispuși” pentru a reafirma sprijinul internațional pentru Ucraina.
„Cred cu tărie că Ucraina trebuie să fie într-o poziție cât mai solidă înainte, în timpul și după orice eventuală încetare a focului. De aceea am convocat această reuniune”, a declarat Starmer luni. „Trebuie să ne menținem fermi în sprijinul nostru și să intensificăm eforturile de a slăbi mașina de război a lui Putin.”
Eforturile europene vin într-un moment crucial, în contextul în care în următoarele săptămâni ar putea avea loc o întâlnire între Trump și Putin la Budapesta, pentru a discuta termenii unei posibile încetări a focului — inițiativă care vine după succesul parțial al lui Trump în medierea unui armistițiu în Gaza.
Premierul ungar Viktor Orbán, un apropiat al lui Trump și liderul european cel mai conciliant cu Moscova, a avut o atitudine constant critică față de sprijinul militar acordat Ucrainei și a cerut în repetate rânduri negocieri de pace, poziționare care a iritat alți lideri UE.
Potrivit unor surse diplomatice, mai mulți lideri europeni încearcă să obțină participarea lor sau a lui Zelenski la eventuala întâlnire Trump–Putin. Zelenski a declarat luni că ar fi dispus să meargă la Budapesta dacă va fi invitat.
Pentru mulți oficiali europeni, cea mai mare temere este că Trump ar putea favoriza din nou poziția lui Putin și l-ar putea presa pe Zelenski să accepte termenii impuși de Moscova, inclusiv cedarea unor teritorii din estul țării. Se crede că recenta convorbire telefonică de două ore între Trump și Putin a influențat în mod negativ deschiderea liderului american față de cererile Ucrainei, în contextul întâlnirii lor de săptămâna trecută la Washington.
Există, de asemenea, scepticism generalizat în rândul diplomaților europeni privind disponibilitatea reală a Rusiei de a negocia. Mulți văd această nouă propunere de întrevedere cu Trump drept o tactică de tergiversare, menită să câștige timp în timp ce Moscova continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei.
Principala inițiativă aflată în discuție în această săptămână este planul de valorificare a activelor rusești înghețate în Europa — estimate la aproximativ 140 de miliarde de euro — pentru a crea ceea ce oficialii numesc un „împrumut reparatoriu” pentru Ucraina. Conform propunerii preliminare, aceste fonduri ar urma să fie returnate Rusiei doar în eventualitatea, considerată improbabilă, în care Moscova ar plăti despăgubiri de război Ucrainei.
Belgia, care găzduiește cea mai mare parte din aceste active, și-a exprimat rezervele legate de impactul asupra reputației sale financiare dacă fondurile vor fi folosite unilateral. Alte state și-au exprimat preocuparea față de potențialele riscuri asupra credibilității internaționale a monedei euro și cer o abordare coordonată cu SUA, Japonia și alte economii majore.
Joi, liderii UE ar urma să decidă dacă solicită oficial Comisiei Europene să elaboreze propunerea legislativă completă pentru acest mecanism financiar. Potrivit surselor, premierul belgian Bart De Wever ar fi dispus să permită avansarea propunerii, cu dreptul de a o bloca ulterior.
„Ne așteptăm ca liderii europeni să ia o decizie politică în privința utilizării acestor active înghețate și să mandateze Comisia să prezinte o propunere legislativă adecvată”, a declarat un oficial guvernamental german.
Diplomații spun că simplul progres al acestui plan ar exercita presiune asupra Moscovei și ar oferi Ucrainei certitudinea unui sprijin financiar de durată. „Dacă transmitem semnalul că putem sprijini Ucraina încă doi sau trei ani, acest lucru va fi luat în calcul în orice negociere privind pacea”, a afirmat unul dintre diplomați.
Între timp, se preconizează că liderii UE vor aproba și cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, care vizează instituții financiare și rețele de criptomonede utilizate de Rusia pentru a ocoli măsurile anterioare.
Slovacia, prin premierul Robert Fico, a întârziat adoptarea noilor sancțiuni din cauza opoziției față de eforturile de reducere a importurilor de gaz rusesc, esențiale pentru economia slovacă. Însă surse diplomatice susțin că un acord este aproape de a fi finalizat.
Cea mai profundă îngrijorare a liderilor europeni este legată de posibilitatea ca Trump să cedeze în fața cererilor lui Putin și să determine Ucraina să accepte pierderi teritoriale. Trump a sugerat recent că războiul ar putea fi „înghețat” pe actualele linii ale frontului, menționând că Rusia controlează „78% din Donbas”.
„Să lăsăm lucrurile cum sunt acum. Se poate negocia mai târziu”, a declarat Trump.
Însă un diplomat european avertizează că o astfel de evoluție ar alarma în mod deosebit statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — care s-ar teme că ar putea deveni următoarele ținte ale Rusiei. Un astfel de scenariu ar putea duce la o reînarmare masivă în Europa și ar destabiliza scena politică internă din mai multe țări.
Kaja Kallas a reiterat poziția UE privind inviolabilitatea frontierelor: „Toată lumea spune că integritatea teritorială este o valoare esențială pentru noi.
Trebuie să rămânem fermi, pentru că altfel transmitem un mesaj periculos: că se poate obține ceea ce dorești, folosind forța împotriva vecinilor.”