Referendum pentru pensiile speciale
Amenință referendum reprezintă subiectul principal al acestui articol. Decizia Curții Constituționale a României de a respinge legea privind reducerea pensiilor speciale ale magistraților a reaprins dezbaterea politică pe tema privilegiilor din sistemul public.
Liderul USR, Dominic Fritz, a anunțat că, dacă legea va fi declarată neconstituțională pe motive de fond, partidul va propune organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției, astfel încât aceste pensii să poată fi eliminate definitiv.
„Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției. În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii”, a transmis Dominic Fritz într-o postare pe Facebook.
Curtea Constituțională a admis luni, 20 octombrie, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra legii care modifica regimul pensiilor magistraților. Potrivit unor surse juridice, decizia ar fi fost adoptată cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Printre argumentele reținute s-ar fi numărat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, considerată o problemă de procedură.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat că o astfel de decizie poate avea consecințe diferite în funcție de natura motivelor invocate. „Dacă e vorba de motive extrinseci, pe procedură, cum ar fi avizul CSM-ului sau angajarea răspunderii Guvernului, atunci legea poate fi reluată și aprobată cu respectarea procedurii. Pe de altă parte, dacă se admite obiecția pe fond, soluțiile declarate neconstituționale nu mai pot fi reluate ulterior. De aceea, ziua de astăzi este importantă”, a afirmat Toader pentru Antena 3 CNN.
Proiectul de lege respins fusese inițiat de Guvernul Ilie Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament la începutul lunii septembrie. Actul normativ prevedea creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultima remunerație. Înalta Curte a atacat legea la CCR, invocând încălcarea principiului independenței justiției și a dreptului de proprietate.
Reforma pensiilor magistraților a provocat tensiuni majore în sistemul judiciar, cu proteste tacite și restrângerea activității instanțelor. Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat asupra „climatului de ostilitate creat împotriva magistraților prin luări de poziție politice și campanii mediatice”, acuzând o tentativă de discreditare a sistemului.
În acest context, Fritz consideră că Guvernul trebuie să continue lupta pentru reformă. „Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere să fie eliminată această nedreptate, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o rezolvare”, a mai spus liderul USR.
Dominic Fritz a subliniat că USR își păstrează principiul conform căruia performanța trebuie recompensată prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credința USR este că rolul statului e să motiveze performanța prin salarii corecte, nu competiția cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii privilegiați”, a transmis el.
Decizia CCR nu are doar implicații politice, ci și economice. Reforma pensiilor speciale este una dintre condițiile esențiale pentru deblocarea tranșei de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Eșecul în această direcție ar putea afecta credibilitatea Guvernului Bolojan în relația cu partenerii europeni.