Aderare cu drepturi limitate pentru noii membri
Propunerea de modificare a regulilor privind aderarea la Uniunea Europeană se află într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate statele membre existente, conform unor surse diplomatice citate de Politico. Ideea principală este ca noii membri să dobândească drepturi depline abia după ce Uniunea își va reforma mecanismele interne, astfel încât să fie mai dificil pentru un singur stat să blocheze politici prin veto.
Aceasta reprezintă cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere de a revitaliza procesul, care se află în prezent blocat de Ungaria și alte câteva state, care se tem că noi membri ar putea aduce concurență nedorită pe piețele lor locale sau ar compromite interesele de securitate. Uniunea Europeană a făcut din extindere o prioritate strategică, mai ales în contextul agresiunilor rusești, dar eforturile de a crește numărul statelor membre de la 27 la până la 30 în următorul deceniu scot la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reforme instituționale-cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor de politică”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre care blochează reformele.”
Inițiativa ar permite țărilor aflate acum pe drumul aderării, cum ar fi Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru, să beneficieze de numeroase avantaje ale calității de membru al UE, dar fără drept de veto, un instrument considerat esențial pentru a opri politici nedorite. Logica din spatele propunerii, discutată informal între statele UE și Comisia Europeană, este că primirea unor noi membri fără drept de veto, cel puțin la început, ar permite o integrare mai flexibilă, fără a necesita o revizuire completă a tratatelor de bază ale Uniunii.
Anterioarele încercări de revizuire a tratatelor au fost respinse de mai multe guverne, iar liderii UE au insistat că o astfel de revizuire este necesară înainte de a putea admite noi membri precum Ucraina, invocând riscul de blocaje frecvente la Bruxelles. Cu toate acestea, încercările de a elimina dreptul de veto pentru membrii existenți s-au confruntat cu o opoziție puternică din partea Ungariei, Franței și Olandei.
Planul de a permite noilor membri să adere fără drepturi depline de vot ar „asigura faptul că vom rămâne capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, a spus Hofreiter. Această inițiativă apare pe fondul frustrării tot mai mari în rândul statelor candidate, care au implementat reforme interne semnificative, dar nu sunt mai aproape de aderare, deși au trecut ani buni de la depunerea cererilor.
În cazul Muntenegrului, negocierile de aderare au început în 2012. Președintele muntenegrean Jakov Milatović a declarat pentru Politico: „Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea. De aceea cred că acum este momentul să revitalizăm procesul și să redăm ideii de UE o nouă forță de atracție.”
Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a exprimat aceleași îngrijorări, cerând soluții „creative” pentru deblocarea procesului de extindere. El a subliniat că cererea Ucrainei de aderare este în prezent blocată de veto-ul Ungariei și a adăugat: „A aștepta nu este o opțiune. Avem nevoie de o soluție aici și acum.”
Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promovat extinderea ca parte a agendei sale strategice, inclusiv aderarea Ucrainei și Republicii Moldova până în 2030, statele membre nu sunt dispuse să accelereze procesul. Recent, UE a respins o încercare de a avansa procesul de extindere, ceea ce evidențiază rezistența la schimbare în rândul unor lideri europeni.
În concluzie, liderii din Balcanii de Vest se vor întâlni cu oficiali europeni în cadrul summitului „Procesul Berlin”, iar discuțiile se vor axa pe întărirea integrării regionale ca prim pas către aderarea la UE. Un diplomat european a sugerat că, pentru a evita veto-ul Ungariei, Comisia ar putea accelera procesul și avansa negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor statelor membre la fiecare etapă.
Această abordare ar putea deschide calea pentru o extindere mai rapidă, care să răspundă nevoilor urgente ale statelor candidate, în special în contextul geopolitic actual.