Impactul deciziei CCR asupra PNRR
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că respingerea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor speciale ale magistraților nu va avea un impact semnificativ asupra finanțelor publice în 2026. Nazare a subliniat că, deși reforma nu influențează major bugetul, aceasta ar putea afecta acceptarea unei cereri de plată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
"Impactul fiscal cel mai mare pe 2026 îl avem în pachetul fiscal. Nu este un impact atât de mare pe zona aceasta. Ceea ce nu înseamnă că nu are influență asupra cererii pe care trebuie să o facem pe PNRR", a declarat ministrul de Finanțe într-o conferință de presă. Aceasta declarație a fost făcută în contextul unei întrebări referitoare la eventualele consecințe ale deciziei CCR asupra evaluării Comisiei Europene privind finanțele publice ale României.
Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifica sistemul de pensii pentru judecători și procurori, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie. De asemenea, CCR nu a comunicat oficial motivele respingerii legii, ceea ce a generat speculații în rândul analiștilor și experților în domeniu.
Legea respinsă de CCR limita pensia magistraților la 70% din ultimul salariu net încasat, comparativ cu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. De asemenea, actul normativ prevedea stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani, în loc de 25 de ani vechime, cum este acum.
În acest context, ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, a afirmat recent că un jalon PNRR de sute de milioane de euro depinde de reforma pensiilor magistraților, respinsă luni de CCR. Pîslaru a întărit afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care a fost acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de minciună, precizând că decizia CCR afectează fonduri europene de 231 milioane de euro.
Jalonul 215 din PNRR stipulează "Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale". În martie, Ministerul Fondurilor Europene a informat că Bruxellesul a comunicat României că jalonul 215 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, având în vedere problemele de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale.
Întrebat despre eventualitatea de a prelua funcția de prim-ministru în cazul unei demisii a lui Ilie Bolojan, Nazare a evitat să ofere un răspuns clar, afirmând: "Haideți, doamnă, vă rog frumos…".
Pe scurt, impactul deciziei CCR asupra cererii PNRR este un subiect de mare interes, având în vedere că reforma pensiilor speciale se dovedește a fi o piatră de moară pentru Guvernul Bolojan.
Aceasta va necesita o reevaluare a strategiilor economice și politice, în special în ceea ce privește accesarea fondurilor europene.