Reducerea livrărilor de gaze rusești
După ce Ungaria și Slovacia au respins de mult inițiativa UE de eliminare treptată a emisiilor, acum, UE se pregătește să reducă definitiv livrările de gaze rusești către cele două țări. Luni, un nou proiect de lege va fi prezentat în fața Comisiei Europene, care să statueze reducerea definitivă a livrărilor de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, după trei ani în care UE a pledat încontinuu pentru rațiune, relatează Politico.
Răbdarea UE a ajuns la capăt, iar reducerea definitivă a livrărilor de gaz rusesc se va produce fie că le place, fie că nu. De la începerea războiului din Ucraina, în 2022, UE a eliminat aproape complet importurile de petrol, cărbune sau gaze rusești de la Moscova, un „divorț energetic” pe care Budapesta și Bratislava au refuzat să-l adopte, argumentând în mod sistematic că nu au o alternativă reală.
Atât Ungaria, cât și Slovacia, apropiate de Moscova, au spus că îndepărtarea de gazul rusesc ar însemna o explozie a prețurilor pentru consumatori. Experții spun însă că acest lucru nu are fundament real, comentează publicația citată.
„Ei folosesc asta pentru mașina lor de război”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas, care a subliniat că „miliarde de euro au fost plătite de Ungaria și Slovacia Rusiei”, în timp ce Rusia atacă în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei. De la invadarea Kievului, Bruxelles-ul a impus un embargou asupra petrolului, cărbunelui și gazului rusesc care intră în bloc, cu un preț ce nu avea voie să depășească 47,60 de dolari pe baril pentru vânzările globale ale Moscovei, un preț sub cursul pieței, și a redus cota Kremlinului pe piața gazelor din UE de la 45% la 13%.
Ungaria și Slovacia s-au opus constant sancțiunilor impuse Moscovei, amânându-le în mod repetat și obținând excepții care le-au permis să continue să importe petrol rusesc prin conducta Drujba. În realitate, cele două țări își măresc constant plățile către Moscova pentru combustibilii fosili, spune Isaac Levi, directorul Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat, cu sediul la Helsinki. Budapesta și Bratislava au plătit Rusiei 5,58 de miliarde de euro pentru importurile de combustibil fosil până în prezent în acest an, depășind deja cele 5,56 de miliarde de euro pe care le-au plătit anul trecut.
Realizând că abordarea sa consensuală a lovit un zid, Comisia Europeană a decis în iunie să schimbe tactica. Executivul UE a prezentat o propunere legislativă care ar impune o interdicție asupra gazelor rusești, începând de anul viitor pentru contractele pe termen scurt și terminând la sfârșitul anului 2027 pentru acordurile pe termen lung. Spre deosebire de sancțiuni, care necesită unanimitate din partea tuturor țărilor UE, propunerea – prezentată ca o măsură comercială – are nevoie doar de o majoritate calificată a capitalelor pentru a fi aprobată, eliminând efectiv puterea de veto a Ungariei și Slovaciei asupra proiectului de lege.
Luni, miniștrii energiei din UE vor aproba proiectul de lege, transmițând un semnal că sunt pregătiți să treacă peste ambele națiuni înainte de a intra în negocierile finale cu Parlamentul European. „Vom ajunge la un acord, în ciuda opoziției lor”, a declarat sub anonimat un diplomat de rang înalt al UE. „Nu este un subiect ușor, dar cred că vom ajunge acolo”, a spus acesta, arătând că există mai multe alternative pentru alimentarea cu combustibili, din alte părți, cum ar fi gazul lichefiat din Europa de Vest și Grecia și noul proiect de foraj din România, care va începe de la mijlocul lui 2027.
Industria este „absolut” pregătită, a spus el, în ciuda opoziției vehemente a celor două țări. De asemenea, Comisia Europeană va propune eliminarea treptată a achizițiilor de petrol din Rusia mai devreme decât era planificat inițial, a anunțat președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, pe 16 septembrie, pe fondul presiunilor din partea președintelui american Donald Trump.
În concluzie, capitala europeană pare hotărâtă să impună această măsură, indiferent de reacțiile Ungariei și Slovovaciei, având în vedere că problema securității energetice a UE este considerată o prioritate esențială.