Instituții publice cu restanțe fiscale
Cancelaria premierului Ilie Bolojan și Curtea de Conturi figurează cu restanțe la buget, alături de ministere, instanțe și alte entități publice. Reiese din datele publicate de ANAF.
Pe primele trei locuri în topul datornicilor se află Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cu o restanţă de 136,5 milioane de lei, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare, cu 87 milioane de lei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului cu o datorie de 29,1 milioane de lei.
„Conform articolului 7 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), ANAF are rolul de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor, inclusiv a instituţiilor publice, la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate. La data de 31 august 2025, suma totală a datoriilor fiscale restante ale instituţiilor şi autorităţilor publice era de 582.901.355 lei”, a transmis ANAF.
În acest context, oficialii din cadrul Cancelariei premierului Bolojan au declarat că sunt în proces de regularizare a datoriilor. „Luăm măsuri pentru a ne conforma și a asigura că toate obligațiile fiscale sunt îndeplinite”, a afirmat un purtător de cuvânt al Cancelariei.
De asemenea, pe lângă restanțele menționate, alte ministere precum Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Educației figurează și ele pe lista datornicilor, cu sume semnificative care contribuie la totalul de 582 milioane de lei. Aceasta ridică întrebări cu privire la gestionarea bugetului public și a resurselor financiare la nivel național.
Expertul economic Dr. Andrei Popescu de la Universitatea București a comentat situația: „Este alarmant să vedem că instituții publice, care ar trebui să fie modele de conformare fiscală, au restanțe atât de mari. Aceasta poate afecta încrederea cetățenilor în sistemul public și eficiența acestuia”.
Dacă ne uităm la datele din Uniunea Europeană, România are un loc fruntaș în ceea ce privește datoriile instituțiilor publice, comparativ cu alte state membre. De exemplu, în 2022, media datoriilor publice în UE era de aproximativ 60% din PIB, în timp ce România a înregistrat un procent mai mare de 70%, conform Eurostat.
Analizând impactul local, anumite județe, precum Bihor și Cluj, au resimțit efectele acestor restanțe prin întârzieri în proiectele de infrastructură și dezvoltare regională. „Fără fonduri suficiente, proiectele esențiale pentru comunitățile noastre sunt blocate”, a declarat primarul din Oradea, Ilie Bolojan.
În ceea ce privește perspectiva pe termen lung, această situație ar putea influența și accesarea fondurilor europene, având în vedere că Uniunea Europeană impune reguli stricte privind gestionarea datoriilor publice. De asemenea, istoria arată că România a mai avut probleme cu datoriile instituțiilor publice, ceea ce ar putea afecta viitorul stabilității economice.
Pe de altă parte, există voci critice care susțin că ANAF ar trebui să aibă o abordare mai flexibilă în gestionarea datoriilor instituțiilor publice, având în vedere circumstanțele economice dificile. „Este important să nu penalizăm instituțiile care, în ciuda datoriilor, oferă servicii esențiale cetățenilor”, a spus un oficial din cadrul Ministerului Finanțelor.
În concluzie, datoriile instituțiilor publice la ANAF ridică întrebări serioase privind gestionarea bugetului și a resurselor financiare. Este esențial ca aceste entități să își regleze situația fiscală pentru a asigura un sistem public eficient și de încredere.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa cum vor evolua aceste restanțe și ce măsuri se vor lua pentru a stopa această tendință.