Summitul tensionat din Alaska
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a folosit întâlnirea din august cu președintele american Donald Trump nu pentru discuții punctuale despre pace sau sancțiuni, ci, aparent, pentru un lung istoric despre originile Rusiei kievene și figuri medievale precum Rurik sau Iaroslav cel Înțelept, scrie Financial Times, care citează surse familiare cu conținutul întâlnirii desfășurate la Anchorage, Alaska.
Potrivit surselor citate de FT, Putin a vorbit pe larg și despre hatmanul cazac Bohdan Hmelnițki, figura secolului al XVII-lea pe care Kremlinul o invocă adesea în narațiunea despre „unitatea istorică” a Rusiei și Ucrainei. Trump ar fi fost surprins de această intervenție anacronică, dar mult mai tulburător a fost refuzul categoric al lui Putin de a accepta un acord de încetare a focului. Mai mult, liderul de la Kremlin ar fi cerut noi cedări teritoriale din partea Ucrainei. În acel moment, Trump ar fi fost pe punctul de a părăsi discuția.
Întâlnirea a fost descrisă de surse din anturajul republican drept un „moment de cotitură” în poziția lui Trump față de conflictul din Ucraina. Public, președintele a caracterizat summitul drept „foarte călduros” și a sugerat că urmează o întâlnire directă între președinții Zelenski și Putin — idee care, până în prezent, nu s-a concretizat.
Între timp, administrația Trump a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, finanțat cu sprijinul aliaților NATO, și a lansat avertismente privind sancțiuni suplimentare la adresa Rusiei — cu condiția ca și partenerii europeni să urmeze același drum.
Pe 17 octombrie, Zelenski urmează să fie primit la Casa Albă, iar potrivit unor surse diplomatice va insista pentru livrarea de rachete Tomahawk, o linie roșie pentru Moscova. Cu o zi înainte de vizită, Putin l-a sunat pe Trump pentru a-l avertiza că un astfel de gest ar afecta grav relațiile bilaterale. În același apel, cei doi au stabilit o nouă întâlnire, programată pentru următoarele săptămâni, la Budapesta — prima lor întâlnire față în față de la summitul din Alaska.
Răspunsul rapid al Kremlinului înaintea unei posibile decizii privind transferul Tomahawk-urilor nu a trecut neobservat la Kiev. Deputatul Oleksandr Merejko, membru marcant al partidului lui Zelenski, a declarat pentru Kyiv Independent că gestul liderului rus este unul tactic: „Putin s-a speriat pentru că Trump a promis să ofere Tomahawk-uri Ucrainei și a decis să joace cartea negocierilor.”
Potrivit lui Merejko, scenariul este cunoscut: de fiecare dată când se apropie un moment de presiune reală asupra Rusiei — fie prin sancțiuni, fie prin arme avansate pentru Ucraina — Putin inițiază o simulare de dialog. „Totul este doar o strategie de întârziere”, spune parlamentarul, „singurul scop este evitarea sancțiunilor și a sprijinului militar american pentru Ucraina.”
Opinia este împărtășită și de analiști internaționali. John Hardie, director adjunct în cadrul programului pentru Rusia de la Foundation for Defense of Democracies, atrage atenția asupra unui tipar repetitiv. „În mai, când părea că se conturează un front transatlantic ferm pentru impunerea unui ultimatum Moscovei, Putin a intervenit cu o declarație nocturnă și a propus reluarea negocierilor la Istanbul. Și Trump a spus: Bine, Zelenski, mergi și discută.”
Rezultatul? Negocierile nu au dus nicăieri, iar sancțiunile au fost amânate. Iar în august, summitul din Alaska a venit exact în momentul în care presiunile asupra Rusiei se acumulau din nou.
Acum, când discuția despre Tomahawk-uri reaprinde tensiunile, Kremlinul pare să repete aceeași rețetă: promisiunea unei soluții diplomatice care nu se concretizează niciodată. „Evident că nu va duce nicăieri,” avertizează Hardie. „Pentru că nu se va ajunge la un acord real cât timp Putin nu este dispus să discute condiții serioase de pace. Dar exact aici e miza: să nu cădem iar în aceeași capcană.”
Detalii neștiute până acum despre întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin de la Anchorage, Alaska, care până acum nu fuseseră făcute publice. Conform informațiilor obținute de Financial Times, discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, în ciuda primirii călduroase inițiale a lui Trump, scrie The Moscow Times. Putin ar fi respins propunerile lui Donald Trump, care ar fi fost dispus să facă următoarele lucruri: să relaxeze sancțiunile la adresa Rusiei, să recunoască Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, drept teritoriu rusesc și să exercite presiuni asupra Kievului la anumite concesii teritoriale în schimbul unui armistițiu.
În timpul întâlnirii, Putin ar fi ținut un lung discurs istoric despre trecutul Ucrainei, menționând prinți medievali și conducători cazaci, ceea ce l-a deranjat pe Trump, care ar fi ridicat vocea și, la un moment dat, ar fi amenințat că va părăsi sala. În cele din urmă, întâlnirea ar fi fost întreruptă, iar prânzul programat cu delegațiile celor două țări ar fi fost anulat.
Propunerile inițiale transmise de trimisul special al lui Trump, Steve Whitkoff, fuseseră interpretate ca semnale de flexibilitate din partea lui Putin. Însă la fața locului s-a dovedit că „concesiile” se limitau doar la înghețarea frontului în zonele pe care armata rusă nu le putea cuceri, fără nicio cedare reală. Putin i-ar fi spus lui Trump că nicio înțelegere nu este posibilă fără eliminarea „cauzelor primare” ale crizei, inclusiv schimbarea puterii în Ucraina și retragerea NATO la granițele din 1991.
După acest eșec, Trump a anunțat că intenționează să se întâlnească din nou cu Putin, de data aceasta la Budapesta, și a purtat deja o convorbire telefonică cu liderul rus. El a mai spus că, la finalul convorbirii cu Putin, pe care a catalogat-o drept una „foarte productivă”, a convenit ca săptămâna viitoare să se desfășoare o întâlnire a consilierilor americani și ruși de nivel înalt. Această întrevedere urmează să fie condusă de șeful diplomației americane, Marco Rubio (din partea SUA), iar locul întâlnirii urmează să fie stabilit.
Deocamdată nu se știe când va avea loc întâlnirea dintre Trump și Putin de la Budapesta.