Impactul exploziei din Rahova
Explozia rahova: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Explozia devastatoare din cartierul Rahova, produsă vineri dimineață într-un bloc cu opt etaje, a zguduit nu doar clădirea afectată, ci și întreaga Capitală. În urma deflagrației, trei persoane au murit, iar altele au fost rănite, unele în stare gravă. În timp ce autoritățile intervin pentru a sprijini victimele și pentru a evalua pagubele, ancheta privind cauzele tragediei este în plină desfășurare.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că imediat după producerea incidentului a cerut demararea unei anchete complexe, care implică mai multe instituții ale statului. „Am cerut o anchetă atât ANRE-ului, cât și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru a clarifica foarte clar tot parcursul evenimentului: ce măsuri s-au luat până la producerea evenimentului, dacă s-a respectat legislația, cine nu a respectat legislația și cine se face vinovat de acest subiect. Aștept raportul tehnic final, iar cei care sunt vinovați de tragedia petrecută în această dimineață vor plăti inclusiv penal pentru modul defectuos în care au gestionat situația”, a declarat ministrul în direct la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă a solicitat explicații companiei Distrigaz, Bogdan Ivan a precizat că a cerut toate informațiile necesare și așteaptă concluziile tehnice. „Da, am pus aceste întrebări și în mod direct. Aștept raportul tehnic, pentru că pot să spună oricare dintre ei, pot să spună orice. În momentul de față, ceea ce contează cu adevărat e următorul fapt: există apelurile înregistrate în dispecerat, există inclusiv poze cu modul în care arată în momentul de față acele contoare și acele vane electrice care blochează gazul pentru a ajunge în locuință. După finalizarea anchetei vom ști foarte clar dacă sigiliul a fost rupt cu intenție de către cineva, fie că vorbim de o persoană sau de o altă companie”, a explicat ministrul.
Bogdan Ivan a mai subliniat că nu dorește să formuleze ipoteze până la finalizarea investigației oficiale. „Nu vreau să intru în detalii pe care nu le am oficial din partea echipelor mixte de anchetatori, pentru că îmi doresc să știu foarte clar dacă cineva a trecut de acel sigiliu pus de compania de furnizare a gazelor sau dacă a fost un incident cauzat natural”, a mai spus el.
Scurgerea este responsabilitatea directă a companiei care furnizează gaze. Ministrul Energiei a explicat și modul în care se aplică responsabilitatea în astfel de situații, în funcție de locul scurgerii de gaze. „În momentul în care există o instalație care are scurgeri de gaze, se oprește gazul. Mai departe, dacă acea scurgere este până la contor, este responsabilitatea directă a companiei care furnizează gaze. Dacă este pe proprietatea unei companii sau a unei persoane fizice, aceasta are dreptul să invite o companie cu specialiști care să constate cauza”.
Declarațiile vin în contextul în care Distrigaz Sud Rețele a confirmat că alimentarea cu gaze a fost sistată încă de joi și că robinetul de branșament fusese sigilat, însă vineri dimineață, în urma unei noi sesizări, echipele companiei au constatat că sigiliul fusese rupt. Explozia din Calea Rahovei a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de stațiile seismice, având o energie echivalentă unui cutremur de magnitudine 1,2. Echipele de salvatori au intervenit rapid, iar Planul Roșu de intervenție a fost activat. În paralel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a deschis un dosar penal pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare producerea unui dezastru. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că blocul afectat probabil va fi demolat, iar Guvernul pregătește ajutoare de urgență pentru familiile sinistrate. În același timp, Primăria Capitalei și autoritățile locale oferă cazare, asistență și sprijin material celor care au rămas fără locuință.
La scurt timp după explozia devastatoare din blocul din Rahova, Ziare.com a discutat cu arhitectul Marian Moiceanu, rector al Universității „Ion Mincu”. Potrivit acestuia, imobilul ar fi fost ridicat după cutremurul devastator din 1977. Astfel, calitatea structurii ar fi aliniată unor standarde considerate mai stricte, față de perioada de dinainte. „O singură imagine am apucat să văd de acolo. Pare a fi un bloc proiectat după 1977, după un concept care, dintr-o dată, a renunțat la vechile principii în care proiectarea se realiza în baza forțelor gravitaționale și a fost luat în calcul și un concept de rezistență la cutremur, împrumutat la momentul respectiv din Japonia și pentru care se lua pentru prima dată în calcul și forțele inerțiale din cutremur, vânt, explozii și așa mai departe. Din acest punct de vedere, o structură făcută după 1977, la un bloc atât de înalt, P+8, sigur a avut la bază un concept de proiectare care și acum este valabil. Fără cinism o spun: era un risc și mai mare dacă explozia avea loc la parter sau la etajele inferioare. A lovi o astfel de construcție la bază, pericolul e și mai mare. Șocul acela, forța inerțială, a afectat nu numai acea zonă, locală, ci și în alte părți. Dar asta se poate constata văzând și făcând, deci vorbim despre o expertiză la fața locului. Pe măsură ce te depărtezi de acea zonă, pericolul ar putea să scadă”, a declarat Moiceanu.
Cu excepția unor evenimente extreme neprevăzute, precum explozia de vineri, blocul nu ar fi fost, altfel, o „bombă cu ceas”. „Dacă nu ar fi pericole de acest gen, explozii, aceeași construcție, deși se uzează - de multe ori, moral, dar și fizic - structura rezistă. În schimb, în momentul în care apare o explozie, în acel moment depinde unde se întâmplă. Dacă proiectarea a fost făcută după 1977, nu ar fi o problemă faptul că structura s-ar fi uzat și nu ar fi bună”, a explicat expertul.
Totodată, profesorul Moiceanu avertizează: niciun imobil nu este ferit de anumite deformări, de-a lungul timpului. „Sunt mulți actori implicați: proiectantul de rezistență, constructorul, beneficiarul. Dacă a respectat întru totul proiectul respectiv, care acum e verificat de diverse exigențe, experți, pericolul ca la cutremur să se întâmple ceva, e minim. Deși, atunci când se proiectează la cutremur, proiectanții iau în calcul un scenariu, care prin diverși coeficienți, amplifică aria de armătură, de beton etc. Tocmai ca să fie acoperitor. Dar un profesor celebru de la noi, domnul inginer Cișmigiu ne-a învățat că ‘nu ne ajunge tot aurul din lume să proiectezi o singură construcție care să reziste la cutremur și să nu aibă în timp deformări plastice’. Deformații apar, deci fisuri și crăpături. Dar una e să ai fisuri și crăpături și alta e să ai colaps. Pot exista chiar distrugeri de pereți care nu sunt foarte importanți. Cel mai important este ca în picioare să rămână stâlpii, grinzile și planșeele”, a punctat rectorul, pentru Ziare.com.
Vineri, 17 octombrie, în jurul orei 09:00, o explozie extrem de puternică a avut loc la etajul 5 dintr-un imobil din cartierul bucureștean Rahova.
3 decese, 13 răniți și mai multe imobile distruse au fost raportate până în după-amiaza zilei tragediei.