Deficitul bugetar și impactul economic
Estimarea Ministerului Finanţelor este că până la finalul acestui an vom avea un deficit de aproape 30 de miliarde de euro, deci 150 de miliarde de lei, a declarat, vineri, prim-ministrul Ilie Bolojan, potrivit Agerpres. El a făcut precizarea la Radio România Actualităţi, întrebat despre felul în care arată execuţia bugetară a României în anul 2025, după primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care circulă deja unele date, conform cărora deficitul ar fi ajuns la 103 miliarde de lei, 20 de miliarde de euro, mai mare decât în anul precedent, în ciuda creşterii TVA. “Datele pe care le-aţi precizat sunt datele pe primele nouă luni ale anului. Estimarea pe care Ministerul de Finanţe a făcut-o este că până la finalul acestui an vom avea un deficit de aproape 30 de miliarde de euro, deci 150 de miliarde de lei, ceea ce este o sumă destul de mare, este aproape 25% din ceea ce încasează România într-un an. (…) România cheltuie în fiecare an cu 25% mai mulţi bani decât încasează. Într-o traducere şi mai plastică, cam fondul total de salarii în sectorul public din România se ridică la aproximativ 150 de miliarde de lei într-un an, deci dacă România lucrează în condiţii normale, face aceleaşi investiţii, pe care le-a făcut până acum, se comportă la fel, dacă nu ia împrumutul pe care îl ia în fiecare an, practic nu poate plăti niciun salariu în sectorul public,” a explicat Ilie Bolojan. Deficitul bugetar este foarte mare, a adăugat el, iar dobânzile pentru banii pe care îi împrumută România an de an cresc. “Gândiţi-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei, iar anul viitor, pentru că şi anul acesta s-au luat credite, (…) din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din Produsul Intern Brut. Deci, sunt nişte dobânzi foarte mari şi dacă nu ne corectăm cheltuielile, în sensul să le scădem, dacă nu ne încasăm veniturile, cele pe care le-am stabilit, şi trebuie să le încasăm, şi dacă nu ne calculăm investiţiile în aşa fel încât să existe un calcul cât mai corect, adică lucrăm atât cât ne putem permite şi celelalte le prioritizăm şi le eşalonăm, în anii următori, spaţiul fiscal pe care îl are fiecare guvern care va fi, indiferent cine va fi, va fi tot mai mic şi, practic, vom fi un fel de agenţie de plăţi care va plăti dobânzi, dar nu va mai fi un spaţiu pentru dezvoltare, pentru a crea condiţii, încât tinerii care îşi fac un rost în România să aibă o viaţă mai bună,” a evidenţiat Bolojan. El a subliniat că este o miză importantă să ne reducem deficitele şi să direcţionăm banii care sunt economisiţi, nu să plătim dobânzi, ci să îi ducem în dezvoltare, să avem servicii de sănătate şi de educaţie mai bune.