Șeful ANAF: Gemul de casă influențează Gap-ul de TVA

Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat recent că gemul făcut în casă de gospodine afectează Gap-ul de TVA al României, o situație surprinzătoare care a stârnit reacții în rândul experților și al opiniei publice. Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre suma de TVA care ar trebui colectată și cea care este efectiv colectată. "Inclusiv gemul făcut din prunele din curtea din spate, inclusiv asta afectează Gap-ul de TVA", a afirmat Nica, subliniind că nu este vorba doar despre gem, ci despre toate produsele realizate în gospodării.

Conform datelor oficiale din 2022, România avea un Gap de TVA de 30%, iar estimările sugerează că între 7% și 9% din această pierdere este datorată autoconsumului. În timp ce alte țări din Uniunea Europeană au solicitat asistență pentru a îmbunătăți colectarea TVA, România, în mod surprinzător, a refuzat ajutorul extern. "Vom lucra împreună cu Comisia Europeană și vom primi asistență din partea experților de la Banca Mondială", a declarat Nica, făcând referire la un model de succes implementat în Bulgaria, care a reușit să scadă Gap-ul de TVA de la peste 30% la sub 10%.

Pe de altă parte, economistul Iancu Guda a subliniat că TVA-ul este cea mai slab colectată taxă din România. "Din 100 de lei realizați, Fiscul colectează doar 65 de lei, restul rămânând necolectat", a explicat el. Această situație reflectă nu doar problemele administrative ale ANAF, ci și amploarea economiei subterane care afectează colectarea impozitelor.

Discuțiile despre impactul producției pentru autoconsum asupra deficitului de TVA sunt tot mai frecvente în România. "Este un indicator folosit pentru a măsura frauda fiscală, evaziunea fiscală, insolvențele și erorile administrative", a adăugat Guda. În acest context, majorarea TVA-ului, care va intra în vigoare pe 1 august 2025, ridică noi întrebări despre cum va fi gestionată situația. Guvernul a decis să crească cota generală de TVA de la 19% la 21% și a eliminat cotele reduse de 5% și 9%, ceea ce va duce, inevitabil, la majorarea prețurilor pentru consumatori.

Un alt aspect important este că, dacă încasările bugetare nu vor crește semnificativ, coaliția de guvernare analizează posibilitatea unei noi majorări a TVA-ului cu încă două puncte procentuale, până la 23%, pentru anul 2026. Aceste măsuri vor avea un impact direct asupra cetățenilor, care vor trebui să suporte costuri mai mari pentru bunurile și serviciile de bază.

În concluzie, declarațiile șefului ANAF, Adrian Nica, scoat în evidență o problemă profundă în sistemul fiscal românesc.

Colaborarea cu experții din Uniunea Europeană și Banca Mondială ar putea reprezenta un pas în direcția corectă, însă este esențial ca România să abordeze și problema economiei subterane și a producției pentru autoconsum, pentru a îmbunătăți colectarea TVA și a reduce deficitul fiscal.