Analiza opiniei publice române
Românii au fost intervievați privind alegerile parlamentare din Republica Moldova, în cadrul unui sondaj organizat de către INSCOP Research. Conform rezultatelor publicate, peste jumătate dintre români au o părere bună despre scrutinul de peste Prut.\n\nConform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IV-a, realizat în perioada 6-10 octombrie 2025, peste jumătate dintre români au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat scrutinul cu mai mult de 50% din voturi.\n\n58.4% dintre respondenți au o părere bună despre rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat alegerile cu mai mult de 50% din voturi. 20.7% au o părere proastă, iar 20.9% nu știu sau nu răspund. 71% dintre votanții PSD au o părere bună despre victoria partidului pro-european din Republica Moldova, iar doar 10% o părere proastă. Votanți PNL: 85% o părere bună, 12% o părere proastă. Votanți USR: 92% o părere bună, doar 1% o părere proastă. Votanți AUR: 39% o părere bună, 39% o părere proastă.\n\n65% dintre bărbați au o părere bună, 21% proastă, la rândul lor, 52% dintre femei o părere bună, 20% proastă. 18–29 de ani: 74% o părere bună, 20% proastă. 30–44 de ani: 51% o părere bună, 23% proastă. 45–59 de ani: 56% o părere bună, 19% proastă. 60+ ani: 59% o părere bună, 21% proastă.\n\nStudii primare: 46% o părere bună, 26% proastă. Studii medii: 57% o părere bună, 23% proastă. Studii superioare: 79% o părere bună, doar 8% proastă. București: 73% o părere bună, 11% proastă. Urban mare (peste 90.000 locuitori): 68% bună, 12% proastă. Urban mic (sub 90.000 locuitori): 55% bună, 19% proastă. Rural: 52% bună, 28% proastă.\n\nAngajați la stat: 60% o părere bună, 12% proastă. Angajați în sectorul privat: 62% o părere bună, 20% proastă. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research a declarat: „Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a Republicii Moldova. Pe de altă parte, opinia pozitivă este puternic corelată cu orientarea partidelor. Votanții USR (92%), PNL (85%) și PSD (71%) susțin puternic rezultatele alegerilor, în timp ce votanți AUR sunt divizați. În condițiile în care conducerea AUR a criticat intens partidul de guvernământ din Republica Moldova, care a câștigat detașat alegerile, devine relevant faptul că jumătate dintre votanții AUR au o evaluare contrară liderilor AUR, având o părere bună despre rezultatul alegerilor de peste Prut. Nu există nicio categorie de populație în care părerea defavorabilă despre rezultatul alegerilor să fie mai puternică decât părerea bună. Cu toate acestea, publicul cu educație primară, din mediul rural sau orașele mici este ușor mai sceptic, dar și în rândul acestor categorii, ponderea părerilor bune despre deznodământul alegerilor este net superioară ponderii părerilor proaste.”\n\nMetodologie: Datele au fost culese în perioada 6-10 octombrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.\n\nCurtea Constituțională a Republicii Moldova se va reuni joi, 16 octombrie, pentru validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie, precum și a mandatelor deputaților aleși. Ședința este programată să înceapă la ora 10:00. Ședința va fi publică și va putea fi urmărită în direct pe internet, însă în sala de ședințe a Curții Constituționale (CC) vor avea acces doar persoanele invitate. Autoritatea electorală de la Chișinău a validat rezultatul alegerilor parlamentare în cadrul ședinței din 5 octombrie, iar raportul, care include și lista deputaților aleși, a fost transmis Curții Constituționale. Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut cel mai mare număr de voturi, adică 50,20%, va avea 55 de mandate în viitorul Parlament. PAS este urmat de Blocul Patriotic care a înregistrat 24,17% din voturi și va avea 26 de mandate. Pe locul trei se află Blocul Alternativa, cu 7,96% din voturi și opt mandate. Partidul Nostru și Partidul Politic Democrația Acasă (PPDA) au obținut 6,20%, respectiv 5,62%, fiecare urmând să dețină câte șase fotolii de parlamentar. Alegerile parlamentare au avut loc pe 28 septembrie, iar rezultatul este considerat o victorie împotriva Moscovei care a încercat să influențeze votul printr-o campanie de interferență fără precedent.