FSB acuză opoziția rusă de complot și terorism

Acuză opoziția reprezintă subiectul principal al acestui articol. Serviciile de securitate ruse (FSB) au deschis un dosar penal vizând membri notorii ai opoziției, printre care șahistul și criticul regimului, Garry Kasparov, și fostul oligarh Mihail Hodorkovski, acuzați de „preluarea puterii prin forță” și de terorism, relatează Moscow Times.

Ancheta extinsă include nume cunoscute ale disidenței ruse: fostul prim-ministru Mihail Kasianov şi opozantul Vladimir Kara-Murza, care a fost otrăvit de două ori cu Noviciok, conform comunicărilor oficiale.

Lista persoanelor vizate de FSB pentru presupuse comploturi împotriva ordinii constituționale cuprinde, de asemenea, politicieni și activişti precum Dmitri Gudkov, Leonid Gozman, Maxim Reznik şi Anastasia Șevcenko.

Pe lângă aceștia, ancheta îl vizează şi pe fostul vicepreședinte al Băncii Centrale, Serghei Aleksașenko, economistul Serghei Guriev, oameni de afaceri precum Boris Zimin, Evgheni Chihvarkin şi Mihail Kokorich.

Pe listă sunt trecute și figuri din mediul cultural şi publicistic: politologul Ekaterina Șulman, artistul Marat Gelman, publicistul Viktor Șenderovici, jurnaliștii Evgheni Kiselev şi Kiril Martinov, avocata Elena Lukianova, actorul Artur Smolianinov, istoricul Iuri Pivovarov, omul de ştiinţă Konstantin Ciumakov, biologul Evgheni Kunin şi „alte persoane neidentificate”.

Toate aceste persoane sunt asociate cu „Comitetul Anti-Război al Rusiei”, platformă înființată în 2022, după începutul invaziei ruse în Ucraina. FSB notează că grupul a fost declarat „indezirabil” pe teritoriul Rusiei pe 22 ianuarie 2024.

Consecinţele juridice pot fi extreme. Potrivit Codului penal rus, cei acuzaţi de complot pentru preluarea puterii riscă pedepse până la detenţie pe viaţă, iar pentru apeluri publice la activităţi „teroriste”, un capăt de acuzare pus în sarcina lui Hodorkovski, există pedepse de până la 15 ani de închisoare.

În comunicatul anchetatorilor, FSB susţine că Hodorkovski şi alţi fondatori ai comitetului ar finanţa „unităţi naţionaliste paramilitare ucrainene”, organizaţii pe care Rusia le cataloghează drept teroriste, şi ar desfăşura activităţi de recrutare pentru a folosi aceste persoane într-un presupus plan de „preluare a puterii în Rusia prin forţă”.

Moscow Times este sursa iniţială a relatării, potrivit căreia dosarul a fost deschis şi că ancheta vizează un număr larg de opozanți și personalități publice.

Ancheta FSB vine la mai puțin de două săptămâni după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a anunțat că va crea o „platformă pentru dialog” cu forțele democratice ruse din exil. Pe 2 octombrie, APCE a aprobat o rezoluție de înființare a unei „platforme de dialog cu forțele democratice ruse”, care ar permite figurilor opoziției din exil să contribuie la rapoarte și recomandări de politici privind sancțiuni și drepturile omului.

Hodorkovski, care a fugit din Rusia după o detenție de 10 ani pentru fraudă, riscă închisoare pe viață. Într-un interviu, el a respins acuzațiile ca fiind „absolut false”, subliniind că activitatea Comitetului este publică și exclusiv paşnică și umanitară. "Acest punct alternativ de legitimitate reprezintă cel mai mare pericol pentru el şi regimul său. Ceea ce ne arată acest lucru este că tocmai această abordare a clădirii unor relaţii între instituţiile internaţionale şi opoziţia rusă consolidată este abordarea corectă”, a punctat Hodorkovski.

Din 2022 încoace, autoritățile ruse și-au intensificat eforturile de a reduce la tăcere detractorii războiului, desemnând zeci de instituții media independente și grupuri activiste drept „agenți străini” sau „organizații indezirabile”, interzicându-le activitățile pe teritoriul Rusiei și incriminând cooperarea cu acestea.