Protecție extinsă pentru Uniunea Europeană
Comisia Europeană a propus extinderea planului pentru un "zid antidronă" pe flancul estic al Europei pentru a proteja întreg continentul, după ce unele ţări au spus că se simt lăsate pe dinafară, au declarat marţi pentru Reuters doi oficiali europeni şi un diplomat din UE.
Propunerea pentru o "Iniţiativă europeană de apărare împotriva dronelor" mai largă va fi inclusă într-o "foaie de parcurs de pregătire pentru apărare" ce urmează să fie prezentată joi de Comisia Europeană, au spus sursele sub protecţia anonimatului.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un "zid antidronă" după ce pe 10 septembrie 2025, Polonia a devenit primul membru NATO care a doborât drone rusești care i-au încălcat spaţiul aerian. Pe 13 septembrie 2025, o dronă rusească a pătruns 10 km în România, iar pe 19 septembrie 2025, trei avioane rusești MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei. Între timp, zeci de drone neidentificate au provocat perturbări majore pe aeroporturi din Belgia, Danemarca și Germania. Unii oficiali europeni susţin că aceste incidente fac parte din războiul hibrid dus de Moscova, alături de atacuri cibernetice și tentative de sabotaj.
Oficiali ai Comisiei au spus că ideea vizează contracararea unor incursiuni viitoare prin construirea unei reţele de senzori, sisteme electronice de bruiaj şi arme, de la statele baltice până la Marea Neagră. Statele din Europa de Est şi-au exprimat sprijinul pentru propunere, însă ţările din sudul şi vestul Europei au afirmat că aceasta ignoră ameninţările reprezentate de drone în partea lor de continent.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a sugerat marţi că o schimbare este în curs de pregătire, folosind atât denumirea veche, cât şi cea nouă a proiectului într-un discurs la o conferinţă de apărare desfăşurată la Bruxelles. "Propunem zidul european antidronă... Iniţiativa europeană de apărare împotriva dronelor, o reţea antidronă pentru a proteja întreaga Europă şi alte proiecte emblematice de apărare", a spus el.
Pe 2 octombrie 2025, Von der Leyen a încercat să obțină sprijin la Copenhaga pentru crearea "zidului anti-drone", menit să detecteze și să intercepteze sau doboare dronele care zboară de-a lungul flancului estic al Europei. Însă conceptul a fost respins de marile state.
"Sunt precaut", a spus președintele Franței, Emmanuel Macron, adăugând că "lucrurile trebuie să fie ceva mai sofisticate". Şi cancelarul german Friedrich Merz s-a opus, în sala summitului, au relatat trei oficiali citaţi de POLITICO. Tările din sudul Europei au cerut un concept mai larg, care să protejeze și granițele lor. Iniţiativa ar urma cel mai probabil să fie transformată într-un alt proiect, cu un alt nume, susține Politico.
Comisia Europeană a prevăzut într-un proiect confirmat miercuri de oficiali de la Bruxelles finalizarea aşa-numitului „zid anti-drone” al Uniunii Europene până în 2027, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Liniile directoare ale proiectului redenumit EDDI (European Drone Defence Initiative – iniţiativa europeană de apărare împotriva dronelor) urmează să fie prezentate joi. Crearea acestui sistem de apărare a fost decisă de UE în septembrie, în urma mai multor incursiuni ale unor drone ruseşti în spaţiul aerian european.
Reacţia NATO la încălcarea frontierei aeriene poloneze de către circa 20 de drone în 9 septembrie a evidenţiat lacunele arsenalului aliat în faţa ameninţărilor de acest tip. Aliaţii au fost nevoiţi să recurgă la rachete costisitoare pentru a doborî trei drone.
UE intenţionează să folosească experienţa Ucrainei, dobândită după invazia rusească începută în februarie 2022, pentru a implementa un sistem anti-drone mai adaptat şi mai economic. Ucrainenii au deja capacităţi de producţie industrială a dronelor şi a interceptoarelor de drone, unice în Europa, şi au promis că vor ajuta Bruxellesul în acest sens.
Anul viitor ar urma să fie instalat un sistem de detecţie a dronelor cu senzori tereştri şi din satelit. Vor fi adăugate până în 2027 capacităţile de urmărire şi interceptare, mai întâi în ţările de pe flancul estic al Uniunii, cele mai apropiate de frontiera Rusiei.
Iniţiativa care va fi făcută publică joi se încadrează într-un program pe cinci ani pentru întărirea capacităţii de apărare a Europei, alături de alte proiecte importante, cum ar fi cele de apărare antiaeriană. „Foaia de parcurs” până în 2030 va fi prezentată şefilor de state şi guverne la summitul UE de săptămâna viitoare, de la Bruxelles.
Mai multe ţări, inclusiv Germania, au criticat „zidul anti-drone”, fiind îngrijorate de costurile ridicate şi de suprapunerea cu competenţele NATO şi reticente faţă de implicarea Comisiei Europene în domeniul apărării, în care fiecare stat membru al Uniunii este suveran.