Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Sfânta Parascheva este sărbătorită de ortodocși pe 14 octombrie. Manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iași încep însă cu câteva zile înainte, iar noaptea dintre 13 spre 14 octombrie este cea mai importantă din acest hram, fiind cea în care Cuvioasa face minuni.
Anual, sute de mii de pelerini din întreaga țară sunt așteptați să vină la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Sfânta Cuvioasă Parascheva – Viața sfintei
Este celebrată de Biserica Ortodoxă și de altele de rit oriental. Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creștini bogați. Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, într-o zi, când era în biserică, a auzit o frază din Evanghelie: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice Crucea sa și să urmeze Mie”. Parascheva a hotărât să facă întocmai, iar, ieșind din biserică, a văzut un om sărac și i-a cerut hainele, dându-i-le în schimb pe ale ei.
Ulterior, a decis să se retragă în pustietate, spre ținutul Pontului, nu înainte de a sta cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Țara Sfântă pentru a trăi restul vieții sale acolo. De la Constantinopole a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioșilor cine este cu adevărat și de unde vine. Aici a murit și a fost îngropată ca o străină.
Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în 1641 și le-a așezat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi ctitorită de el.
Aducerea moaștelor în Capitala Moldovei a fost un gest de recunoștință din punctul de vedere al patriarhului Partenie I și al membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul de atunci al Moldovei a plătit în întregime datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Sfânta Cuvioasă Parascheva – Tradiții și obiceiuri
Dincolo de pelerinajele religioase, ziua este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate mai ales în mediul rural, menite să aducă belșug, sănătate și protecție în lunile reci.
Tradiția spune că de Sfânta Parascheva nu se lucrează în gospodărie, pentru a fi ferit de boli și necazuri. Femeile nu cos, nu spală și nu fac treburi casnice, iar bărbații evită munca grea. În schimb, se oferă pomană celor nevoiași, în special mâncăruri de post, precum colivă, fructe și plăcinte.
O superstiție spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveții și pepenele roșu. În schimb, este recomandată împărțirea de must și de vin nou, dar și de pâine.
În unele zone ale Moldovei, fetele nemăritate își pun dorințe în noaptea dinspre 13 spre 14 octombrie, crezând că Sfânta Parascheva le poate ajuta să-și găsească ursitul. De asemenea, gospodinele pun busuioc sfințit în apă, pentru a aduce armonie și belșug în familie.
Tot acum, oamenii cred că se „închide pământul”, iar vietățile intră în adăposturi, semn că toamna este pe sfârșite și încep pregătirile pentru iarnă.
Dacă de Sfânta Parascheva plouă, se spune că iarna va fi blândă. În schimb, vremea frumoasă prevestește o iarnă grea. Femeile care încalcă interdicțiile de muncă ar risca să aibă dureri de cap sau probleme cu vederea, potrivit credinței populare.
Ziua Sfintei Parascheva este considerată momentul potrivit pentru iertare și împăcare.
Mulți oameni aprind lumânări pentru cei plecați dintre vii și fac fapte bune, crezând că acestea aduc protecție tot anul.