Banii europeni versus deficitul bugetar
România se află într-o situaţie paradoxală, încercând să încheie anul 2023 cu un deficit de 8,4%, în ciuda faptului că dispune de resurse europene semnificative. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe, că ţara are la dispoziţie 55 de miliarde de euro pentru a fi investiţi în economie, dintre care 13 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt încă necheltuiţi. "Avem un deficit bugetar de 9,3% şi încercăm să terminăm anul cu 8,4% cu un spaţiu fiscal aproape inexistent. Acest lucru ne arată că avem o abordare duală: bani europeni şi banii naţionali", a afirmat Pîslaru.
În cadrul conferinţei organizate de CursDeGuvernare, ministrul a subliniat că, matematic, România ar putea absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă aproximativ 5 miliarde de euro din fondurile de Coeziune. "Suntem la 4,6 - 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune", a explicat el, menţionând că, până în prezent, din totalul de 31 de miliarde de euro nerambursabili disponibili, au fost cheltuiţi aproximativ 5,5 miliarde de euro.
"Acest lucru ar însemna o capacitate de absorbţie de două ori mai mare decât cea precedentă, care a fost de 8,6 miliarde în 2023 și 8,3 miliarde în 2016", a adăugat ministrul. El a subliniat importanţa profesionalizării administraţiei publice pentru a permite o utilizare eficientă a fondurilor europene. "Mediul de afaceri creşte în pofida statului, nu cu sprijinul acestuia", a spus Pîslaru.
Ministrul a detaliat că România este ca un mare şantier, având peste 20.000 de proiecte în derulare, care ar trebui să aducă efecte pozitive în economie. "Avem alocaţi bani pentru a plăti componentele de finanţare naţională şi împrumuturi. Este esenţial să ne asigurăm că implementarea acestor proiecte se realizează eficient", a declarat el.
Economişti, experţi şi lideri de afaceri din România sunt prezenţi la conferinţa CursDeGuvernare, unde se discută despre internaţionalizarea businessurilor româneşti şi maturizarea acestora pentru a deveni o forţă regională. Această discuţie este vitală pentru viitorul economic al României, având în vedere contextul actual de absorbţie a fondurilor europene şi necesitatea de a îmbunătăţi structurile administrative pentru a maximiza beneficiile acestor resurse.
În concluzie, România se află într-un moment crucial, având oportunităţi semnificative de dezvoltare economică prin utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Totuşi, pentru a atinge aceste obiective, este esenţială o reformă a administraţiei publice care să sprijine mediul de afaceri şi să faciliteze absorbţia acestor fonduri pentru a îmbunătăţi infrastructura şi serviciile publice în beneficiul cetăţenilor.