Nou premier Franța până vineri
Preşedintele francez Emmanuel Macron va numi un nou prim-ministru până vineri seara, a anunțat Palatul Élysée.
Într-un interviu pentru postul de televiziune France 2, premierul demisionar Sebastien Lecornu a confirmat faptul că s-a întâlnit cu Macron miercuri pentru a-i prezenta rezultatul ultimei runde de consultări. Discuțiile au avut loc în urma solicitării președintelui ca acesta să continue negocierile cu partidele pentru formarea unui nou guvern.
Lecornu a exclus revenirea sa în funcția de prim-ministru în timpul interviului și a cerut un guvern „complet deconectat de ambițiile prezidențiale pentru 2027”, notează Euronews.
Premierul demisionar a respins speculațiile privind organizarea de noi alegeri parlamentare, subliniind că „există o majoritate absolută în Adunarea Națională care se opune dizolvării”, întrucât „210 deputați doresc o platformă de stabilitate”.
„Nu este momentul să schimbăm președintele”, a mai spus Lecornu, care a invocat instabilitatea globală și rolul diplomatic al Franței ca motive suplimentare pentru menținerea stabilității la vârf.
Pe de altă parte, Édouard Philippe – unul din foștii miniștri ai Franței – i-a cerut lui Macron să demisioneze, iar partidele extremiste din țară vor alegeri anticipate.
Sebastien Lecornu a demisionat luni din funcția de prim-ministru, la nici o zi de la momentul anunțului noii echipe de guvernare. El a avut cel mai scurt mandat de prim-ministru din istoria modernă a Franței, care a durat doar 27 de zile.
Moţiunea de destituire depusă de partidul stângii radicale Franţa Nesupusă (La France Insoumise /LFI) împotriva preşedintelui Emmanuel Macron a fost declarată inadmisibilă de către biroul Adunării Naţionale, doar stânga votând pentru, în timp ce formaţiunea RN s-a abţinut.
„Încă o dată, Adunarea Naţională este cea care îl salvează pe Emmanuel Macron”, şi-a exprimat regretul preşedinta grupului parlamentar al LFI, Mathilde Pano.
Partidul Adunarea Națională (Rassemblement National, abreviat RN) este favorit în sondaje, dacă mâine s-ar organiza în Franța alegeri legislative sau prezidențiale, arată relatările din presa franceză.
Fondat în 1972, RN este un partid politic francez conservator, suveranist și protecționist, cu orientări de dreapta. Președintele partidului, Jordan Bardella și lidera grupului parlamentar al RN din Adunarea Națională (camera legislativă inferioară a Parlamentului din Franța), Marine Le Pen, apar în topul preferințelor manifestate de alegătorii francezi.
O nouă dizolvare a Adunării Naționale se întrevedea la orizont, după ce negocierile conduse de premierul desemnat, Sebastien Lecornu, pentru obținerea unui acord de guvernare din partea partidelor reprezentate în Parlament a eșuat. O armă constituțională folosită încă din iunie 2024, atunci când partidul președintelui Emmanuel Macron a pierdut zdrobitor la alegerile europene, câștigate de RN-ul lui Jordan Bardella, analiștii se întreabă dacă șeful statului va convoca din nou alegeri legislative.
Toate indică o tendință destul de clară: dacă primul tur ar avea loc duminica aceasta, RN și aliații săi ar ieși învingători cu 29 până la 35% din voturile consemnate la nivel național. Ca și acum un an, stânga ar ocupa locul al doilea. Dacă Noul Front Popular este votat, această coaliție ar putea ajunge la 26% față de 28% cât era în anul precedent.
Renaissance, partidul președintelui Macron, se așteaptă să se claseze pe locul trei, cu aproximativ 14% din voturi, cu șase puncte procentuale mai puțin decât în 2024. Les Republicains completează lista, fiind preferați de până la 13% dintre alegători.
Niciun institut de sondare a pieței nu a dorit să facă proiecții în ceea ce privește un al doilea tur al alegerilor legislative. Astfel, între 34 și 35% dintre alegătorii francezi ar vota cu un candidat al Rassemblement National. Pe locul secund se plasează candidatul de centru-dreapta Edouard Philippe, cu până la 16% din voturi. Podiumul este completat de reprezentanții stângii, Jean-Luc Melenchon și Raphaël Glucksmann, care sunt preferați în mod egal de 14% dintre alegători.
Din partea grupurilor centriste se află fostul premier Gabriel Attal, care este preferat de 12% dintre votanți.