Decizia ICCJ în cazul amenințărilor
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a menţinut, joi, 9 octombrie, măsura arestului preventiv în cazul adolescentului de 17 ani acuzat că a trimis, în luna septembrie, aproximativ 1.000 de mesaje de ameninţare către instituţii de învăţământ, unităţi medicale, posturi de poliţie şi alte instituţii de pe întreg teritoriul României. Decizia instanţei este definitivă.
„Repune cauza pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă. Fixează termen la data de 09.10.2025, cu citarea contestatorului inculpat şi încunoştinţarea apărătorului ales al acestuia”, a declarat un purtător de cuvânt al ICCJ.
Totodată, cu majoritate de voturi, judecătorii au respins ca nefondată contestaţia formulată de Iancu Lucas Alexandre împotriva încheierii penale pronunţate pe 26 septembrie 2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
Hotărârea ICCJ include şi o opinie separată de admitere a contestaţiei, însă decizia finală rămâne definitivă.
Adolescentul a fost arestat preventiv pe 26 septembrie, după ce DIICOT a anunţat că, în zilele de 21 şi 23 septembrie 2025, inculpatul, împreună cu o minoră de 14 ani, a transmis aproximativ 1.000 de mesaje către adrese de e-mail ale instituţiilor menţionate.
Mesajele conţineau ameninţări cu comiterea unor atacuri armate, formulate astfel încât să creeze panică şi intimidare în rândul populaţiei. În unele comunicări, autorul făcea referire la un „masacru” şi anunţa intrarea într-un spital „cu două pistoale Beretta Px4 Storm”, proclamând intenţia de a omorî mai multe persoane şi de a se sinucide la sosirea poliţiei.
Tânărul este cercetat pentru infracţiunea de ameninţare, în formă calificată ca act de terorism, iar dosarul a fost instrumentat de Secţia de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice din cadrul DIICOT – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Într-o declaraţie a DIICOT, se menţionează că adolescentul a fost ajutat de o minoră de 14 ani să trimită mesaje de ameninţare la aproximativ 1.000 de adrese de email ale unor instituţii de învăţământ, unităţi medicale, unităţi de poliţie, posturi de televiziune şi alte instituţii de pe întreg teritoriul României. Mesajele au inclus ameninţări cu comiterea unor atacuri armate, având ca scop crearea de panică şi intimidarea populaţiei.
Un exemplu de mesaj primit pe adresele oficiale ale unităţilor de învăţământ şi medicale din diferite zone ale ţării a inclus o ameninţare clară: "Luni dimineaţă, voi intra în spitalul vostru cu două pistoale şi voi încerca să fac cât mai mult rău. Nu mă voi opri, voi omorî foarte mulţi pacienţi...". Această ameninţare a fost parte dintr-o serie de mesaje care au provocat panică în rândul autorităţilor şi comunităţii.
Acest caz subliniază problemele legate de utilizarea tehnologiei în scopuri malefice, precum şi impactul pe care astfel de ameninţări îl pot avea asupra instituţiilor publice şi a populaţiei. Este o situaţie care a stârnit îngrijorări cu privire la securitatea publică, mai ales în contextul în care astfel de atacuri pot avea consecinţe devastatoare.
De asemenea, trebuie menţionat că adolescentul are un istoric problematic, fiind implicat anterior în activităţi ilegale, inclusiv ameninţări cu bombă către instituţii din Statele Unite. FBI a încercat să obţină extrădarea sa, dar solicitarea a fost respinsă de instanţele române, pe motiv că acesta ar risca o pedeapsă extrem de severă în cazul în care ar fi condamnat în SUA.
Acest caz va continua să fie monitorizat, iar autorităţile vor trebui să colaboreze strâns pentru a preveni astfel de incident în viitor.
Decizia instanţei subliniază gravitatea acestor fapte și necesitatea de a lua măsuri ferme împotriva infracțiunilor de terorism, mai ales în rândul tinerilor care sunt influențați de mediul online.