Decizii amânate pe reforma administrației publice
Liderii coaliției reuniți marți la Palatul Victoria au amânat pentru luni o decizie finală asupra măsurilor privind administraţia publică, conform surselor G4Media.
Coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR a avut marți o întâlnire pentru a decide formula reformei din administrația locală și, implicit, numărul de funcționari din primării și consilii județene care trebuie disponibilizați. Premierul Ilie Bolojan a propus încă de acum două luni o reformă care să reducă cu 10% sau 15% numărul total al angajaților din administrația locală, dar PSD și UDMR s-au opus. Liderii coaliției s-au reunit la Palatul Victoria, potrivit informațiilor MEDIAFAX.
Bolojan a respins propunerile inițiale ale PSD și UDMR, care nu voiau concedieri efective, ci scăderi ale bugetelor primăriilor. Premierul a arătat că aceste scăderi de bugete nu pot fi controlate eficient de guvern și că ele vor fi doar soluții temporare, fără să rezolve eficient problema supraîncărcării organigramelor. Șeful guvernului a declarat în repetate rânduri că deficitul bugetar-record lăsat de guvernele Ciolacu au printre cauze și suprapopularea multor primării cu sinecuriști de partid, iar soluția structurală este scăderea efectivă a numărului de angajați.
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Lia Olguța Vasilescu au prezentat, luni, după ședința conducerii partidului, formula cu care PSD merge în coaliție pentru reforma administrației locale. PSD vrea ca primarii și șefii de consilii județene să decidă dacă fac concedieri sau reduc cheltuielile de salarizare cu 10%. „Suntem de acord cu o reducere de 30% a numărului de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate. (…) Am solicitat ca să existe totuși o autonomie locală și să dăm posibilitatea ordonatorilor de credite – primari, șefi de consilii județene – să aibă și o a doua opțiune, respectiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal”, a anunțat Olguța Vasilescu.
Vicepreședintele PSD a precizat că astfel se dă posibilitatea primarilor și președinților de consilii județene „să aleagă fie disponibilizări de personal, fie reducerea cheltuielilor de salarizare”. „Am discutat ca reducerile să se facă și în administrația publică centrală. Un procent de măcar 10% reduceri de personal. În administrația centrală de ani de zile nu s-a făcut nicio restructurare”, a spus Olguța Vasilescu.
Coaliția de guvernare nu a reușit nici astăzi să ajungă la un acord asupra pachetului de reformă din administrația publică, au declarat pentru stiripesurse.ro surse politice participante la discuții. Decizia a fost amânată pentru săptămâna viitoare, după o rundă de negocieri în care au rămas deschise mai multe puncte sensibile. Liderii coaliției încearcă să fixeze principiile comune, însă diferențele de abordare persistă pe componenta de personal din administrație, susțin aceleași surse.
Potrivit informațiilor obținute pe surse, există consens pentru o reducere de 10% din totalul cheltuielilor administrației locale. Divergențele apar la mecanismul de aplicare: o parte a negociatorilor propune ca primarii să decidă local dacă ajustarea se face prin scăderi de salarii sau prin concedieri, în timp ce ceilalți cer reguli unitare pentru a evita discrepanțele între UAT-uri. În ceea ce privește administrația centrală, sursele afirmă că se urmărește o reducere de cel puțin 10% a cheltuielilor prin comasări de agenții și instituții, precum și prin tăieri de bonusuri și sporuri acolo unde nu sunt justificate de specificul muncii. Evaluările tehnice au fost cerute ministerelor de linie, iar o primă listă de reorganizări ar putea fi prezentată în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
Reforma și OUG 52/2025
Pe agenda coaliției s-a aflat și Ordonanța de Urgență 52/2025, pentru care există acord de principiu în sensul unei revizuiri, au indicat sursele. Ordonanța, adoptată în ședința Executivului din 1 octombrie, blochează o serie de cheltuieli ale primăriilor și Consiliilor Județene până în decembrie 2025, în scopul temperării presiunilor bugetare la nivel local. Negociatorii au discutat calibrarea unor excepții, fără a afecta obiectivul de consolidare fiscală. Concret, actul normativ suspendă achizițiile de mobilier și aparatură birotică, telefoane mobile și abonamente suplimentare, autoturisme și combustibil în afara urgențelor, obiecte de inventar neesențiale și dotări noi de birou, tipărituri și publicitate, cheltuieli de protocol, organizări de evenimente fără finanțare externă, consultanță și expertiză, deplasări interne și externe care nu sunt strict obligatorii, studii și documentații neprevăzute de lege, precum și reparațiile curente care pot fi amânate. Sursele arată că lista a fost concepută pentru a limita cheltuielile discreționare și pentru a conserva lichiditatea la nivelul UAT-urilor. În forma în vigoare, ordonanța permite în continuare plățile pentru salarii, sporuri și contribuții, utilități, funcționarea unităților de învățământ, a dispensarelor și a primăriilor, precum și pentru domeniile de sănătate și asistență socială. De asemenea, rămân permise cheltuielile aferente situațiilor de urgență, precum intervențiile ISU, alături de audit, servicii bancare, soluții IT obligatorii și activitățile de colectare a taxelor și impozitelor locale.
Revizuirea discutată în coaliție ar viza clarificări tehnice și eventuale derogări punctuale.