Ministrul Energiei discută despre prețuri
Prețul pe KWh pentru consumatorul casnic ar putea ajunge la 1 leu, 1 leu "și un pic", prin stabilirea unor mecanisme foarte clare, în urma discuțiilor cu producătorii și furnizorii, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, la un eveniment de specialitate.
"E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. Cred foarte mult că măsura asta putem să o facem pentru toți consumatorii casnici din niște mecanisme foarte clare împreună cu producătorii și cu furnizorii, într-o discuție aplicată punctual pentru consumatorul casnic. Și sunt niște mecanisme pe care cred că le știm cu toții, n-aș vrea să intru acum în detalii, vreau să spun doar că vreau să fim parteneri în gândirea asta și din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic. Mă refer la prețul final cu toate accesoriile și cu toate tarifele plus taxe și TVA. Din acest punct de vedere, vă invit să fim parteneri într-un termen cât mai scurt, în acel format deschis de grup de lucru pe care l-am avut încă de la începutul mandatului", a menționat Bogdan-Gruia Ivan, la un eveniment pe teme de energie.
El a subliniat că liberalizarea prețului la energie a produs un șoc, prețul urcând de la 0,68 la 1,50-1,55 lei.
"Va fi o formulă în care atingem și un element foarte important de stabilizare, de reducere a inflației, pentru că șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta. Deși avem 3,7 milioane de consumatori care au în medie un consum de 100 KWh pe lună și plăteau 70 de lei, iar acum plătesc 150 de lei, nu e o sumă uriașă, dar în același timp, mediatic vorbind, e x2, iar acest lucru poate să aibă impact pe orizontală și acest lucru se vede în toate produsele și serviciile pe care noi le consumăm. Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, tot conform Eurostat, e de 10% în medie, ceea ce arată că energia are o importanță tot mai mare în tot ce înseamnă zonă economică", a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, România, astăzi, într-un deficit de balanță comercială de 33 de miliarde de euro, are o pondere de peste 70% doar în cazul industriei petrochimice.
Ministrul Energiei a anunțat la 1 octombrie că ia în calcul un proiect de lege prin care să fie blocată deconectarea la acei clienți vulnerabili care nu își permit să plătească facturile, dar și un mecanism prin care, pentru consumatorii cu un venit până în 2.500-3.000 lei, prețul la energie electrică să fie de maximum 1 leu pe kilowatt.
"În momentul de față sunt patru companii care furnizează energia electrică sub 1,30 lei, cât era plafonul maxim înainte de eliminarea de la 1 iulie. Oamenii pot să se uite pe comparatorul de prețuri, pot, în mod gratuit, să opteze să se mute la un alt furnizor care să-i dea un preț mai bun. Separat, iau în calcul un proiect de lege prin care să blochez deconectarea la acei clienți vulnerabili, pe de o parte, care nu își permit să plătească facturile, și, doi, un mecanism prin care, pentru oamenii care au un venit până în 2.500-3.000 lei, să avem un preț maxim de un leu per kilowatt. Sunt mecanisme în lucru în momentul de față, pe care vreau să le operaționalizăm în iarna asta, pentru a trece această perioadă dificilă", a spus, recent, Ivan la Antena3.
Prețul energiei electrice ar putea fi stabilizat în jurul valorii de 1 leu pe kilowatt-oră, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că o astfel de măsură nu va fi impusă arbitrar, ci se va baza pe „mecanisme clare”, rezultate din dialogul direct cu producătorii și furnizorii de energie.
"E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. (…) Din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic", a declarat ministrul Energiei.
El a precizat că este vorba despre costul final al energiei, cu toate taxele și tarifele incluse.
Ivan a amintit că liberalizarea pieței a dus la un șoc brusc al prețurilor, cu un impact major asupra populației și economiei. "Șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta."
Chiar dacă sumele par mici la prima vedere – aproximativ 70 de lei pe lună înainte și 150 de lei în prezent pentru un consum mediu de 100 KWh – percepția publică a fost de dublare a facturilor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și la scumpiri în lanț.
Ministrul a oferit și un exemplu clar privind presiunea prețului energiei asupra economiei.
"Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, e de 10%."
Un alt aspect îngrijorător este deficitul comercial al României, care se ridică la 33 de miliarde de euro. Potrivit ministrului, industria petrochimică este responsabilă pentru peste 70% din acest dezechilibru, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra necesității de a regândi politica energetică națională.
În sprijinul celor mai afectați de creșterea prețurilor, pe 1 octombrie, ministrul Energiei a anunțat un proiect de lege destinat protejării consumatorilor vulnerabili. Acesta ar urma să prevadă că nicio persoană nu va fi deconectată de la rețea dacă nu își poate achita factura la timp.
Totodată, Ivan a propus un mecanism special pentru gospodăriile cu venituri între 2.500 și 3.000 de lei pe lună, care ar putea beneficia de un tarif plafonat la 1 leu/KWh.
Toate aceste măsuri ar urma să fie implementate încă din această iarnă. Asta în contextul în care se anticipează o nouă perioadă de consum ridicat și potențiale presiuni pe piața energetică.
„România are nevoie de soluții clare și predictibile pentru ca cetățenii și economia să nu mai resimtă fluctuațiile pieței ca pe un pericol permanent”, a conchis ministrul Bogdan Ivan.