Controversat proces electoral în Siria
Formarea primului parlament post-Assad din Siria, condus de președintele interimar Ahmad al-Shareh, are loc într-un context marcat de controverse și critici privind lipsa de democrație. Conform unei declarații oficiale, lista finală a membrilor desemnați va fi anunțată luni, 30 octombrie 2024.
Acest proces legislativ vine după 13 ani de război civil și răsturnarea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024, însă nu include toate regiunile afectate de conflict. Două provincii din nord-estul Siriei, controlate de kurzi, precum și provincia Sweida, cu o majoritate druză și recentă istorie de violențe, sunt excluse din procesul electoral. Această excludere va lăsa 32 de mandate din totalul de 210 vacante, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea acestui nou parlament.
Conform comisiei electorale, viitorul parlament va avea un mandat de doi ani și jumătate, cu posibilitatea de reînnoire. Structura acestuia va consta în 140 de membri desemnați de comitete locale, care sunt organizate de comisia electorală numită de Shareh, și 70 de membri numiți direct de președintele interimar. Această structură a fost criticată în mod special pentru concentrarea excesivă a puterii în mâinile președintelui, ceea ce contravine principiilor democratice fundamentale.
Potrivit datelor furnizate de comisia electorală, din cei 1.578 de candidați, doar 14% sunt femei, ceea ce subliniază o altă problemă majoră: lipsa de reprezentativitate a femeilor în cadrul acestui organ legislativ. De asemenea, aproape 6.000 de persoane vor fi implicate în procesul de desemnare, însă organizațiile societății civile consideră că această procedură nu reflectă diversitatea etnică și religioasă a țării.
Noul parlament va avea rolul de a exercita funcții legislative până la adoptarea unei Constituții permanente și organizarea de noi alegeri, conform Declarației constituționale proclamate în martie 2024.
Cu toate acestea, criticile din partea organizațiilor internaționale și a societății civile sugerează că fără o reformă reală și o reprezentare corectă, acest parlament riscă să fie perceput ca un instrument de consolidare a puterii autoritare, mai degrabă decât o entitate democratică reprezentativă pentru poporul sirian.