Plafonarea salariilor și pensiilor până în 2026
Salariile bugetarilor și pensiile vor fi menținute la nivelul actual până la finalul lui 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Prima TV. Șeful Guvernului a explicat că decizia este esențială pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui să scadă la circa 6% până la acea dată.
„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a spus Bolojan.
Măsurile de echilibrare, necesare pentru asigurarea stabilității financiare a țării, sunt o prioritate pentru actualul Guvern. Premierul a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetului nu este creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în economie. El a arătat că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul fiind retrași din activitate sau beneficiind de forme de asistență socială ori pensii de invaliditate.
„Creșterea vârstei de pensionare a însemnat eliminarea posibilităților de pensionare anticipată sau la 48-50 de ani, pentru că nu mai este sustenabil nici economic, nici social”, a precizat Bolojan. El a adăugat că măsurile de echilibrare sunt necesare pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.
În cadrul unei alte declarații, premierul a afirmat că, în condițiile în care deficitul se va apropia de 6% la finalul anului 2026, vor fi condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate. „Este esențial să respectăm disciplina financiară. Creșterile nu pot fi făcute fără o bază solidă în economie, altfel generăm dezechilibre”, a spus Bolojan.
Criticii acestui plan susțin că plafonarea salariilor și pensiilor ar putea afecta nivelul de trai al cetățenilor, în special în contextul inflației crescute. Experți economici avertizează că măsurile de austeritate ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra consumului și creșterii economice.
Pe de altă parte, susținătorii măsurilor adoptate de Guvern spun că acestea sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și pentru a evita o criză economică. „Este mai bine să luăm măsuri acum pentru a preveni probleme mai mari în viitor”, a comentat un economist de la Universitatea din București.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări similare, dar este nevoie de o abordare adaptată la contextul local. Istoric vorbind, România a trecut prin perioade de reforme economice care au impus ajustări similare, iar lecțiile învățate din acele experiențe ar trebui să ghideze deciziile actuale.
În concluzie, deciziile luate de Guvern în legătură cu salariile și pensiile sunt parte a unei strategii mai ample de stabilizare economică, dar vor trebui monitorizate cu atenție pentru a asigura echilibrul între necesitățile cetățenilor și sustenabilitatea bugetară.