Raport privind atacurile hibride rusești
Războiul hibrid reprezintă subiectul principal al acestui articol. O amplă infrastructură de dezinformare coordonată de Federația Rusă a fost folosită încă din anul 2022 pentru a crea o percepție anti-sistem, pe care să o modeleze în contexte cheie, cum au fost alegerile prezidențiale din 2024, este principala concluzie a raportului prezentat de președintele Nicușor Dan liderilor europeni. Raportul citat menționează atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică și dezinformare și propagandă.
Raportul Administrației Prezidențiale poate fi citit integral aici. „România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”, se arată în deschiderea raportului.
Din raportul citat reiese că infrastructura din România „a făcut obiectul constant al unor atacuri cibernetice coordonate de actori din Federația Rusă” începând cu anul 2022. Președintele Nicușor Dan a prezentat, în cadrul Consiliului European informal de la Copenhaga, un raport privitor la anularea alegerilor prezidențiale din România. În acest raport, Nicușor Dan a explicat că România a fost victima unui război hibrid, o amplă acțiune de dezinformare coordonată din Federația Rusă. ”România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.”, se arată în raport.
Nicușor Dan indică Rusia drept actorul statal din spatele atacului: „Complexitatea atacurilor, multitudinea și diversitatea resurselor utilizate, caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire, precum și anvergura regională a campaniei, relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Federația Rusă. Infrastructura existentă de la nivelul paginilor/site-urilor malițioase continuă să prezinte capabilitățile necesare influențării pe scară largă a populației autohtone, iar schimbarea tiparului acesteia pe momente cheie indică versatilitatea tehnicilor de manipulare a actorilor ostili. Astfel, această infrastructură informațională a fost creată și activată încă din 2022 pentru promovarea unor mesaje subliminale la nivelul spațiului informațional autohton pentru cultivarea unor sentimente anti-sistem la nivelul audiențelor vizate. În contextul alegerilor din 2024, aceasta infrastructură a fost utilizată pentru influențarea mentalului colectiv în vederea dezvoltării unor idei care să corespundă discursului candidatului anti-european și anti-NATO, aceste manifestări asigurând satisfacerea unor obiective strategice ale Federației Ruse. Adaptabilitatea acestei infrastructuri malițioase a permis modelarea unei percepții anti-sistem, exploatabile în contextul unor evenimente care ar putea genera efecte în favoarea actorilor statali străni (ex: procese electorale, crize de ordine publică, crize politice/economice etc.).”, se mai arată în raport.
România a fost vizată de ample campanii hibride derulate de Federația Rusă în contextul alegerilor din 2024, potrivit unei analize recente. Kremlinul a urmărit modelarea opiniei publice, slăbirea capacității de decizie a autorităților și reducerea coeziunii sociale printr-un mix de atacuri cibernetice, dezinformare și subversiune politică, potrivit documentului.
Raportul arată că infrastructura digitală a României a fost supusă unor atacuri cibernetice constante, inclusiv de tip DDoS, asupra aeroporturilor și instituțiilor publice. În paralel, campanii de fake news și mesaje personalizate difuzate pe rețele sociale au încercat să exploateze vulnerabilitățile electoratului, promovând narative anti-occidentale și pro-ruse. Tactici de destabilizare au inclus susținerea protestelor violente, alimentarea tensiunilor sociale și influențarea partidelor politice prin canale informale. Analiza concluzionează că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de a împiedica România să își consolideze stabilitatea internă și rolul în NATO și Uniunea Europeană.
Experții atrag atenția că pentru a contracara războiul hibrid este nevoie de investiții în securitatea cibernetică, educație media și întărirea instituțiilor democratice.