Raportul despre influența Rusiei în alegeri
Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat liderilor europeni, joi, 2 octombrie, la Copenhaga, un document de 25 de pagini care arată implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din România de anul trecut. Potrivit președintelui, raportul conține probe privind utilizarea unor site-uri aparent inofensive, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice menite să influențeze rezultatul electoral.
„Noutatea acestui document este că descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme, care sunt aparent benigne, cum ar fi spiritualitatea, și pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de niște firme din Rusia”, a declarat președintele Nicușor Dan după reuniunea de la Copenhaga.
Conform documentului obținut de Ziare.com, campania lansată în România de entități coordonate de Moscova s-a manifestat prin: atacuri cibernetice asupra infrastructurii informatice, acțiuni de destabilizare a ordinii publice, campanii de microtargetare pe rețele sociale, campanii de dezinformare menite să exploateze vulnerabilitățile publicului.
Raportul arată că strategiile folosite au vizat segmentarea populației și transmiterea de mesaje personalizate către grupuri receptive, prin tehnici de inginerie socială. Scopul, potrivit documentului, a fost „deturnarea derulării optime a procesului electoral” și influențarea votului prin divizarea societății românești.
„România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului. Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, se arată în document.
Începând cu anul 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Federația Rusă. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, instituția din România dedicată securității cibernetice, prezintă constant alerte și avertizări privind atacurile înregistrate asupra infrastructurii critice a țării în spațiul virtual. În luna mai 2022 toate site-urile aeroporturilor din România au făcut obiectul unor masive atacuri cibernetice de tip DDoS (prin supraîncărcarea acestora cu trafic din multiple surse). Atacurile au fost revendicate pe diferite canale de Telegram din infosfera rusă, de către gruparea de hackeri ruși Killnet. Gruparea este specializată în atacuri DDoS, care au vizat în ultimii ani diferite state care susțin Ucraina în conflictul cu Federația Rusă, fiind înregistrate atacuri asupra site-urilor unor instituții guvernamentale din SUA, Estonia, Polonia, Cehia, dar și asupra site-urilor NATO.
În 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat la adresa instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, cele de tip ransomware, au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste atacuri au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. În 2024, DNSC a identificat peste 27 de milioane de evenimente cibernetice care au vizat România.
La momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări. În proximitatea alegerilor, multiple seturi de credențiale utilizate de către angajați ai Autorității Electorale Permanente și ai Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate în cadrul unor canale de Telegram și forumuri de criminalitate cibernetică de sorginte rusă. De asemenea, atacul cibernetic a vizat infrastructura IT&C a Autorității Electorale Permanente.
În luna mai 2025, un raport întocmit de serviciile secrete și de securitate din mai multe țări occidentale a arătat faptul că entități din Federația Rusă au încercat să preia controlul a aproximativ 10.000 de camere de supraveghere de pe teritoriul a 5 țări, inclusiv România. Scopul era monitorizarea transporturilor cu ajutoare pentru Ucraina. Atacul cibernetic a fost realizat de o grupare de hackeri cunoscută sub numele de APT28, aflată în coordonarea GRU.
Ca instrument specific al războiului hybrid, implică cultivarea unor rețele de mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse. În anul 2024, în România s-a constatat o adaptare a acestei metode, prin instrumentalizarea curentului extremist. În cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale. Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canalele de propagandă pro-ruse pentru promovarea acestor elemente de conținut.
De asemenea, au fost documentate legături certe cu Federația Rusă a principalilor colaboratori ai candidatului la președinție Călin Georgescu. Unul dintre aceștia este Horațiu Potra. Fost luptător în Legiunea Străină Franceză, acesta conduce o companie de mercenari, în care angajează actuali și foști militari pentru acțiuni în teatrele de operațiuni din Congo, în baza unor contracte de pază și protecție a obiectivelor strategice și pentru antrenarea forțelor guvernamentale din această țară. Horațiu Potra are legături documentate certe cu Federația Rusă, acesta fiind în legătură directă cu personalul Ambasadei Rusiei la București și a făcut repetate deplasări conspirate la Moscova.
În contextul anulării de către Curtea Constituțională la 06.12.2024 a alegerilor prezidențiale, în dimineața zilei de 07.12.2024, fostul candidat la președinție Călin Georgescu s-a întâlnit în incinta unui Centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra, ocazie cu care au conceput și pus în aplicare un plan conform căruia Horațiu Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară și capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să declanșeze în data de 08.12.2024 în municipiul București, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest derulate, prin infiltrarea în mulțime și detonarea unui întreg arsenal de materiale pirotehnice de uz militar, strategia urmărind, prin efectele create și manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale și împiedicarea exercitării puterii de stat.
În prezent, Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 16 septembrie 2025, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la comiterea unor acțiuni contra ordinii constituționale.