Evaluarea primelor 100 de zile de guvernare
Prim-ministrul Ilie Bolojan va susține vineri, 3 octombrie, la ora 14:00, o conferință de presă pentru a marca 100 de zile de la preluarea guvernării și pentru a prezenta realizările și planurile Executivului.
Evenimentul va include un bilanț al primelor 100 de zile de guvernare, cu prezentarea măsurilor adoptate în domeniul economic, fiscal și administrativ. De asemenea, premierul va contura prioritățile pentru următoarea perioadă și va răspunde întrebărilor presei.
Primele 100 de zile de guvernare pentru premierul Ilie Bolojan au fost marcate de tensiuni politice și negocieri dificile în interiorul coaliției. Formată din patru partide, alianța de guvernare s-a confruntat cu amenințări repetate din partea PSD de a ieși de la guvernare, în timp ce Bolojan a fost nevoit să gestioneze atât crizele economice, cât și echilibrul fragil dintre partenerii politici.
În mai multe momente cheie, premierul a avut demisia pe masă pentru a forța un compromis în coaliție și a evita prăbușirea guvernului. Cele mai tensionate discuții s-au purtat până în prezent pe reforma administrației publice locale. Pe aceste măsuri au fost numeroase discuții și nu s-a ajuns la consens.
Prim-ministrul Ilie Bolojan va susține vineri, 3 octombrie, la Palatul Victoria, o conferință de presă, la 100 de zile de guvernare.
Vineri, 3 octombrie, la ora 14:00, premierul Ilie Bolojan va organiza o conferință de presă la Palatul Victoria. Evenimentul marchează primele 100 de zile de la preluarea mandatului și este de aşteptat ca prim-ministrul să prezinte un bilanţ al activităţii guvernului său în acest interval de timp.
Astfel, se aşteaptă ca şeful Guvernului să facă o trecere în revistă a principalelor măsuri adoptate de Executiv şi a rezultatelor obținute, dar şi a prioritățile pentru lunile următoare, cu accent pe reformele promise și pe proiectele considerate esențiale pentru agenda guvernamentală.
Live-text-ul principalelor declarații va fi transmis de DC News. Deși timpul scurt de la instalare nu permite evaluări finale, discuțiile din ultimele săptămâni au adus în prim-plan caracterul premierului și dinamica coaliției aflate la putere. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, în emisiunea Piața Victoriei de la Europa FM, că Ilie Bolojan este „un om încăpățânat, da. Recunoaște și el, nu trebuie să spun eu, se vede”. Liderul UDMR a adăugat că, deși premierul provine dintr-un mediu administrativ mai relaxat, „l-am văzut pe premier că mai râde și glumește, deși se întâmplă rar”.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a subliniat că stabilitatea guvernamentală este un atu major: „Guvernul e foarte stabil. Coaliția e foarte stabilă, fiindcă PSD cu PNL se înțeleg foarte bine. Au un exercițiu de trei ani, dacă nu mă înșel, de guvernare împreună. Da, actorii s-au schimbat, dar asta nu înseamnă că cele două partide nu se înțeleg. Sigur că mai sunt niște discuții, aparent chiar conflicte, dar și ieri am văzut, pe rectificare, când ei s-au înțeles, ceea ce am spus eu, sau ce a zis Fritz, nu mai avea o importanță foarte mare. Ne-au ascultat, au zis că aveți dreptate, dar până la urmă e treaba guvernului, dar am discutat în coaliție”.
Cu toate acestea, liderul UDMR a avertizat că legitimitatea morală a coaliției poate fi pusă la încercare dacă reformele promise nu vor fi realizate: „Eu despre această problemă de legitimitate morală am vorbit, să spui că n-ai reușit să rezolvi această nedreptate, care, cel puțin pentru marea majoritate a oamenilor din societatea noastră, înseamnă o nedreptate. Atunci vom avea o problemă, un moment mai dificil, dar legitimitatea politică-juridică a coaliției nu se pune sub semnul întrebării”.
Premierul Ilie Bolojan va susține, vineri de la ora 14.00, o conferință de presă la 100 de zile de la preluarea guvernării, a anunțat Biroul de presă al Guvernului. G4Media va transmite LIVE conferința de presă.
Principalul obiectiv al Guvernului Bolojan pentru acest an este reducerea deficitului bugetar uriaș lăsat de fosta guvernare Ciolacu-Ciucă. Primele măsuri adoptate de Guvernul Bolojan, format de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, au fost cuprinse în pachetul 1 de reforme, intrat în vigoare de la 1 august.
Stabilirea a două cote de TVA. Cea generală crește de la 19% la 21% și va exista și o cotă redusă de 11% pentru câteva categorii, precum: medicamente, alimente, animale și păsări vii din specii domestice, alimentarea cu apă şi canalizarea, livrarea apei pentru irigaţii în agricultură, livrarea de îngrăşăminte şi pesticide, prestări de servicii în producţia agricolă, livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente, grădini zoologice şi botanice, livrarea de lemn de foc, livrarea de energie termică în sezonul rece, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, cazarea în cadrul sectorului hotelier, serviciile de restaurant şi de catering.
Cresc accizele pentru alcool și băuturi alcoolice, băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat peste un anumit prag, la benzină și motorină.
Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei crește de la 3% la 4%, iar pentru sumele peste acest prag impozitul este mai mare. Impozitul pentru operatori se majorează de la 21% la 30% și crește taxa pe aparat.
Al doilea pachet de măsuri fiscale cuprinde reforma pensiilor magistraților, reforma în sănătate, creșterea impozitelor pe locuință, mașină, capitalul social la firme, dar și alte măsuri pentru a aduce bani la buget. Măsurile din acest pachet nu au intrat în vigoare, pentru că au fost contestate la Curtea Constituțională, care a amânat decizia pe 4 din cele 5 legi pentru 8 octombrie.
Guvernul pregătește și al treilea pachet de măsuri, pentru care însă partidele din coaliție nu au reușit încă să ajungă la un acord. Principala reformă pe care se caută consensul este cea din administrația publică locală. Premierul Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați la nivel național din administrația locală, în timp ce PSD se opune și susține o reducere de cheltuieli din alte surse.
Tot în pachetul 3 ar putea să fie incluse și reforma administrației publice centrale sau creșterea vârstei de pensionare și pentru alte categorii care în prezent se pot pensiona înainte de vârsta standard de 65 de ani.