Reducerea semnificativă a posturilor în educație
Ministerul Educației a anunțat un proiect prin care numărul total de posturi din școlile de stat va scădea de la 14.048, de la 307.900 la 293.852, adică 14.048 de posturi din școli vor fi desființate. Măsura vine după aplicarea Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, care a schimbat felul în care se calculează posturile din învățământ. Practic, mai multe posturi de profesori și directori dispar, iar unele școli mici au fost comasate, ceea ce a dus la închiderea lor și pierderea unor funcții de conducere. Ministerul recunoaște că această lege a redus „implicit” numărul de posturi ocupate în sistemul de stat pentru anul școlar 2025-2026.
Conform declarațiilor oficiale, Ministerul Educației a precizat că, în urma aplicării Legii 141/2025, numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat va scădea cu 14.048, ceea ce reprezintă o ajustare semnificativă. "Numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, inclusiv învățământul special, centrele județene de resurse și asistență educațională, este de 307.900 de posturi", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Proiectul de Hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul ministerului, modifică anexa nr. 4 din HG 731/2024 și este însoțit de o notă de fundamentare care confirmă legătura directă cu măsurile impuse prin Legea 141/2025. Această măsură a stârnit controverse în rândul cadrelor didactice, care se tem de impactul asupra calității educației și a locurilor de muncă.
În cadrul unei discuții recente, expertul în educație, Dr. Mihai Ionescu, de la Universitatea București, a subliniat că "reducerea posturilor poate afecta grav sistemul educațional, mai ales în zonele rurale, unde deja există o penurie de profesori". Ionescu a adăugat că este esențial ca ministerul să ofere soluții alternative pentru a susține școlile afectate de aceste reduceri.
De asemenea, în unele comunități, închiderea școlilor mici a dus la o distanțare a elevilor de educație de calitate. De exemplu, în județul Botoșani, mai multe școli din zonele rurale au fost comasate, iar localnicii se plâng de dificultățile de transport pentru copiii lor. "Este o situație dramatică, copiii noștri trebuie să călătorească zeci de kilometri pentru a ajunge la școală", a declarat primarul localității.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește resursa umană din educație. De exemplu, în țări precum Finlanda, numărul de elevi pe cadru didactic este mult mai favorabil, ceea ce permite o atenție mai mare pentru fiecare elev. În schimb, România va trebui să găsească soluții rapide pentru a contracara efectele negative ale acestor reduceri.
Este important de menționat că Legea Bolojan nu a fost bine primită de toți actorii din sistemul educațional. Asociațiile de părinți și profesori au ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența acesteia, subliniind că nu există suficiente studii care să demonstreze beneficiile acestor măsuri. "Ne temem că, în loc să îmbunătățească educația, aceste măsuri vor duce la o degradare a sistemului", susține un reprezentant al unei asociații de părinți.
În concluzie, reducerea posturilor din învățământul preuniversitar de stat, conform Legii Bolojan, ridică întrebări importante despre viitorul educației în România. Ministerul Educației trebuie să comunice clar cum va gestiona aceste schimbări și care vor fi efectele pe termen lung asupra elevilor și profesorilor.
Este esențial ca autoritățile să găsească soluții pentru a nu compromite calitatea educației într-un moment în care România are nevoie de o forță de muncă bine pregătită pentru viitor.