CSM clarifică problemele justiției române
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reacționează după ce raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiții comerciale pentru anul 2024 a evidențiat probleme legate de sistemul de justiție românesc. Raportul menționează aspecte precum prescripția în materie penală, practica neunitară, specializările magistraților în domenii relevante investițiilor, percepția asupra corupției și condamnările la CEDO. CSM subliniază că, în ceea ce privește prescripțiile, este vorba despre "legislație neclară", iar în privința practicii neunitare, se menționează că, "deși mai există situații de practică neunitară, totuși aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicție, problema este reglată".
CSM a transmis un comunicat de presă joi, în care explică problemele identificate de Departamentul de Stat. "În ce privește efectele prescripției răspunderii penale, această problemă își are originea în legislația neclară, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, și care a produs și va continua să producă efecte asupra dosarelor în care au fost incidente respectivele texte de lege. În prezent, legislația a fost pusă în acord cu deciziile Curții Constituționale, instituția prescripției în materie penală fiind clară, dar va produce efecte numai în privința situațiilor juridice născute după modificarea legii, pentru infracțiunile săvârșite înainte de această dată fiind incidentă instituția în forma sa anterioară, conform principiului legii penale mai favorabile", se arată în comunicatul CSM.
Referitor la problema practicii neunitare, reprezentanții CSM afirmă că "s-au instituit mecanisme legale și practice la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al instanțelor, dar și la nivelul Institutului Național al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen". De asemenea, CSM subliniază că nu au mai existat condamnări pentru practică neunitară la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ultima perioadă, inclusiv în anul 2024.
În ceea ce privește formarea continuă a judecătorilor, CSM menționează că pe durata anilor 2024-2025 vor fi organizate forme de pregătire profesională în domenii precum concurența și proprietatea intelectuală. În privința percepției asupra corupției, raportul Departamentului de Stat face referire la măsurările Eurobarometru, arătând că această problemă se află pe ultimul loc în clasamentul problemelor invocate de investitori, cu 71%, după problemele legate de legislația instabilă (93%), nivelul taxelor (85%) și birocrația (82%). CSM notează că, conform Eurobarometru, percepția corupției în România a fost de 71% în 2024, plasând țara pe locul 15 din cele 27 de state membre.
În fine, CSM aduce în discuție situația României la CEDO, subliniind că cetățenii români au sesizat instanța de la Strasbourg cu 3.850 de cauze în 2024, plasând România pe locul 4 la numărul de cereri. Totuși, țara se află pe locul 12 în clasamentul cererilor raportate la populație, cu 19.064.000 de locuitori. Dintre cele 169 de dosare în care România a fost parte, cererile au fost respinse ca inadmisibile în 101 cazuri, iar în 58 de dosare judecata a avut loc pe fond, România fiind condamnată în 49 de cauze.
CSM reafirmă angajamentul său pentru asigurarea independenței sistemului de justiție și a calității profesionale înalte a judecătorilor și procurorilor, având ca scop îmbunătățirea modului de funcționare a sistemului de justiție și garantarea siguranței deciziilor investiționale în România.