Orban insistă pe continuitatea importurilor rusești
Premierul ungar Viktor Orban a declarat miercuri, 1 octombrie 2025, că Ungaria nu are de gând să renunțe la importurile de petrol rusesc, argumentând că "nu avem nicio altă opțiune, absolut niciuna". Această afirmație a fost făcută la Copenhaga, în cadrul unei conferințe de presă, unde Orban a subliniat că președintele american Donald Trump nu i-a solicitat niciodată să înceteze aceste importuri. "Președintele american respectă suveranitatea altor țări, mi-a cerut doar să-i prezint situația – este o diferență importantă, el nu este ca europenii, care sunt mai agresivi decât americanii", a mai adăugat premierul.
Declarațiile lui Orban vin pe fondul presiunilor exercitate de mai multe state membre ale Uniunii Europene, care solicită Ungariei și Slovaciei să pună capăt importurilor de petrol rusesc, având în vedere că acestea contribuie la finanțarea efortului de război al Rusiei în Ucraina. Într-o conversație telefonică din luna septembrie, Trump l-a îndemnat pe Orban să reconsidere dependența țării sale de petrolul rusesc, subliniind importanța securității energetice în Europa Centrală.
Această discuție a fost confirmată de ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, care a precizat că subiectul a fost abordat cu ocazia Adunării Generale a ONU. De asemenea, Trump a declarat că achizițiile de petrol rusesc de către țările din UE și NATO "trebuie să înceteze imediat" și că este dispus să impună sancțiuni "majore" asupra petrolului rusesc, în cazul în care europenii acționează în același mod.
În 2022, Uniunea Europeană a decis să renunțe treptat la petrolul rusesc, însă a acordat o derogare Ungariei și Slovaciei, două țări fără ieșire la mare și care depind de hidrocarburile din Rusia. Orice modificare a acestei derogări ar necesita consimțământul celor două state afectate.
În încercarea de a evita o criză suplimentară, UE ia în considerare instituirea de taxe vamale asupra importurilor de petrol rusesc. Această măsură comercială poate fi adoptată prin majoritate calificată, ceea ce ar implica aprobarea a 55% din statele membre (15 țări), reprezentând minimum 65% din populația europeană.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, o oprire totală a importurilor de hidrocarburi rusești până în 2027 și o interdicție asupra gazului natural lichefiat (GNL) până în 2026. Aceste propuneri sunt parte dintr-un plan mai amplu de reducere a dependenței energetice de Rusia, dar se confruntă cu opoziția din partea Ungariei și a Slovaciei, care solicită o evaluare atentă a impactului economic.
În concluzie, poziția Ungariei sub conducerea lui Viktor Orban, de a continua importurile de petrol rusesc, ridică întrebări importante despre viitorul relațiilor energetice în Europa și despre modul în care politicile economice ale Uniunii Europene se pot adapta la realitățile geopolitice actuale.