Ministrul Energiei critică blocajele de mediu
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că, atunci când au început lucrările la hidrocentrale, în acele zone nu erau arii protejate. "Au venit nişte oameni foarte inspiraţi la Ministerul Mediului, au găsit nişte moluşte pe undeva şi au început să deseneze", a adăugat el, explicând că nu va sta să accepte "explicaţii de doi lei" şi va face cadrul legal pentru ca toate aceste proiecte să devină obiective de siguranţă naţională, transmite News.ro.
Bogdan Ivan a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că în nouă luni trebuie să scadă preţul la electricitate pentru consumatorul final. "Din punctul meu de vedere, în aproximativ jumătate de an, nouă luni ar trebui să stabilizăm, să mai scădem preţul la consumatorul final. Nu vă spun că acum lucrez cu cei mai buni oameni pe care i-am găsit şi în România, şi în afara ţării, şi în domeniul privat, şi în universităţi, pentru a găsi mecanisme prin care să grăbim şi procesul de producţie, am venit cu un document care va fi discutat săptămâna aceasta într-un grup interministerial cu premierul României şi îl pregătim să introducem în CSAT, prin care arăt riscurile pe care le are România dacă nu introduce noi capacităţi de producţie şi să scoatem afară toate aberaţiile, care unele sunt de mediu, unele sunt de tehnică, în care nişte funcţionari trimit clarificări cu numele unui peşte, care ar trebui să fie scris într-un fel sau nu, în alt fel, tocmai pentru a scurta cu cel puţin jumătate timpii în care începem proiecte strategice de energie", a afirmat ministrul Energiei.
El a precizat că, atunci când a început construcţia hidrocentralelor, acolo nu erau arii protejate, acestea fiind "desenate" apoi. "Pentru hidrocentralele începute acum 30 de ani s-au desenat zonele de arii protejate. Când au început, nu erau în arii protejate. Au venit nişte oameni foarte inspiraţi la Ministerul Mediului, au găsit nişte moluşte pe undeva şi au început să deseneze. Şi oamenii care se uită acum la noi, oamenii care poate au 1.500-2.000 de lei pensie sau venituri foarte mici se gândesc, pe bună dreptate, cum Dumnezeu plătesc o energie atât de scumpă, în condiţiile în care România poate să facă pe hidro încă 370 de megawaţi capacitate instalată şi sunt blocaţi de moluşte", a declarat Bogdan Ivan.
El a explicat că nu va merge la războaie cu ONG-urile de mediu. "Nu o să stau să accept explicaţii de doi lei. Eu nu mă duc la războaie cu ONG-uri, să intru în bălăcăreala respectivă, nu. Eu fac cadrul legal prin care toate proiectele astea, de la centralele pe gaz, la centralele nucleare, la centralele hidro să fie incluse în obiective de siguranţă naţională", a transmis ministrul Energiei.
Într-o intervenţie la Digi 24, ministrul a explicat cum România a ajuns să plătească „cea mai scumpă energie din lume” pe anumite intervale orare şi a identificat blocarea proiectelor energetice majore ca una dintre cauzele principale ale crizei actuale. "Am luat fiecare proiect de când am ajuns la Ministerul Energiei, am vrut să văd cum am ajuns aici", a declarat Ivan. "Avem proiecte care sunt făcute peste 70% dintre ele, avem şapte hidrocentrale care se află în această situaţie, unele dintre ele începute de acum 40 de ani."
"Au venit nişte domni în nişte birouri din Ministerul Mediului, au desenat nişte arii protejate de maximă importanţă, după care au venit să conteste avizele de mediu pe nişte zone în care nu existau arii protejate atunci când au început acele lucrări. Şi acum suntem în instanţă", a spus Ivan.
Pentru deblocarea acestei situaţii, ministrul Energiei pregăteşte un pachet care va fi înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). "Am pregătit deja pachetul pentru CSAT, cu o propunere foarte clară să fie incluse ca obiective de siguranţă naţională toate proiectele energetice majore. Nu vorbesc de sute, vorbesc de maxim 15-20 de proiecte care trebuie puse acolo", a precizat Ivan.
Printre hidrocentrale, una singură a primit recent avizul de mediu, cea de la Paşcani.
Alte şase rămân blocate, inclusiv Bumbeşti, care „are avizul de mediu, dar a fost contestat de către un ONG”.