Cazul lui Călin Georgescu în fața instanței
Călin Georgescu este așteptat la Judecătoria Sectorului 1 pentru primul termen în dosarul privind propaganda legionară. Fostul candidat la Președinția României a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.
Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”.
Călin Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie, având mai multe interdicţii: nu poate părăsi ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob. Nu este singurul dosar al lui Călin Georgescu. El a fost trimis în judecată și pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra și mercenarii săi. Potra a fugit din țară împreună cu fiul său, Dorian și cu nepotul Alexandru, însă cei trei au fost arestați în Emiratele Arabe Unite și așteaptă acolo procedurile de extrădare.
Derapajul neo-legionar al lui Călin Georgescu a fost evidențiat și în apariția sa recentă la podcastul lui Marius Tucă, unde a susținut ideea de "românizare" a capitalului românesc, o măsură aplicată de Ion Antonescu și Horia Sima în 1940. Georgescu a făcut apel la o Românie suverană și autosuficientă, dar a fost criticat pentru lipsa de reacție a gazdelor sale și pentru utilizarea ideilor legionare și antisemite. Ideea de "românizare" a fost un program de politici publice care a vizat transferul proprietății către etnicii români, în detrimentul minorităților, inclusiv evreii, și care a fost implementat în perioada regimului național-legionar.
Călin Georgescu a propus din nou această soluție, fără a înțelege efectele economice și sociale devastatoare pe termen lung ale unei astfel de măsuri. Criticii săi subliniază că promovarea acestor idei este periculoasă și că istoria ar trebui să fie un ghid pentru a evita repetarea greșelilor trecutului.
În concluzie, cazul lui Călin Georgescu se află într-un context mai larg de reexaminare a ideologiilor extremiste și a impactului lor asupra societății românești contemporane.