Alegeri decisive pentru viitorul Moldovei
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, duminică, în ziua alegerilor parlamentare din Republica Moldova, că aceasta este „o zi chiar istorică” pentru țara vecină și că, de această dată, votul este „foarte, foarte important”. Șeful statului a îndemnat basarabenii din România să meargă la vot. Despre alegerile parlamentare din Republica Moldova, președintele României a spus că „este o chestiune foarte serioasă” și că „de data asta chiar e foarte important”. „E o chestiune foarte serioasă. Știți că de obicei politicienii zic că votul vostru contează. Sunt alegeri importante, dar de data da, chiar este foarte, foarte important. E o zi decisivă pentru Republica Moldova și îi îndemn pe toți basarabenii din România să meargă la vot. E chiar foarte, foarte important. E o zi chiar istorică”, a afirmat președintele. Întrebat care crede ca va fi rezultatul la finalul acestei zile, pe ce drum o va lua Republica Moldova, pe cel european sau pe cel mai apropiat de Rusia și care sunt implicațiile pentru țara noastră, șeful statului a declarat: „Sunt președintele României, respect statalitatea Republicii Moldova și nu vreau să se interpreteze niciun fel vreo declarație de-a mea. Evident că am o opinie, ăsta e singurul lucru pe care să-l spun acum. Este foarte, foarte important ca oamenii să meargă la vot. Dacă sunt basarabeni în România, români care au prieteni, îndemnați-i să meargă la vot”. Acesta a fost întrebat și de câteva argumente pentru păstrarea direcției proeuropene. „N-o să fac asta. Am făcut-o când nu era campania electorală, dar azi, fiind zi de alegeri, n-o să fac asta”, a afirmat el. Duminică sunt organizate cele mai importante alegeri parlamentare din istoria Republicii Moldova. Oamenii sunt chemați la urne pentru a alege între Uniunea Europeană și supunerea față de Kremlin. Moldovenii au de ales de pe o listă cu 23 de partide, blocuri electorale și candidați independenți care vor forma viitorul Legislativ format din 101 deputați. Șefa Comisiei Electorale Centrale a declarat că autoritățile asigură un proces de vot corect și transparent. Republica Moldova își joacă din nou viitorul la urne. Într-o țară aflată în plin război – nu doar hibrid, ci și efectiv, cu trupe ruse care ocupă o parte din teritoriu, toate scrutinele din ultimii ani au fost decisive. La Chișinău nu se înfruntă doar tabăra Maiei Sandu cu tabăra lui Ilan Șor, Dodon, Voronin și Ceban. E o luptă geopolitică în UE și Rusia, între soft-power-ul occidental care a investit în drumuri, școli și spitale, și dictatorului Vladimir Putin, care a investit sute de milioane de euro în distrugerea unui stat care riscă să aducă valorile occidentale la granița Rusiei. Alegerile au o miză evidentă și pentru România. Dacă tabăra pro-rusă câștigă la Chișinău, Moscova va fi cu un pas mai aproape de România. Vom fi o țară prinsă într-o capcană mortală: la vest Ungaria guvernului pro-rus Viktor Orban, la est o guvernare pro-rusă la Chișinău, la nord război, la sud Serbia condusă și ea de un lider autoritar dependent de Moscova. Tot în România, alegerile din Republica Moldova au avut efect de developare a unor forțe care, fie conștient, fie ca idioți utili, au jucat pe mâna Rusiei. Mai joc, nouă observații despre un scrutin care va decide soarta unei țări și va avea impact politic în toată Europa. Miza mai largă e UE vs. Rusia. În timp ce Rusia a investit masiv în coruperea alegătorilor, pregătirea de violențe post-alegeri și o campanie fără precedent de propagandă pe rețelele sociale, UE a ajutat Republica Moldova cu investiții de sute de milioane de euro în infrastructura energetică, de transport, sanitară și de educație. Dacă forțele pro-ruse vor câștiga, Putin va avea un ascendent tactic asupra Occidentului și va putea folosi armata din Transnistria pentru a ataca în Ucraina pe direcția Odesa. Dacă forțele pro-europene înving, va fi o lovitură dură pentru dictatorul de la Kremlin și o gură de oxigen pentru Ucraina. S-au despărțit apele și în România. S-a văzut cine joacă cartea rusă: AUR, cu atacuri dezlănțuite non-stop la Maia Sandu și PAS – mai ales prin George Simion și Valeriu Munteanu. Simion l-a susținut fățiș în alegeri pe politicianul Vasile Costiuc, conectat la general KGB Alexandr Kondyakov, fost consultant al lui Vladimir Putin, acuzat de Traian Băsescu că a participat la suspendarea sa din 2007. Inconștiența Parlamentului României, care l-a desemnat prin vot pe deputatul AUR Valeriu Munteanu drept președintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Munteanu s-a remarcat prin atacurile constante la guvernarea pro-europeană de la Chișinău, dar și prin criticile fără precedent la adresa CNA după ce Consiliul Audiovizualului a împiedicat o campanie de propaganda și manipulare rusă. Cum e posibil ca acest politician controversat aciuat la Târgoviște să fie plasat într-o funcție simbolică pentru relația României cu Republica Moldova? Ce semnal instituțional dă Parlamentul României? Rețetă comună pentru războiul hibrid al Rusiei în România și Republica Moldova. O analiză G4Media a demonstrat că Rusia a folosit în ambele țări în alegerile din 2024 și 2025 campanii de targetare a diasporei cu mecanisme aproape identice. În ambele țări Rusia a utilizat o combinație de campanii asumate (partide naționaliste, populiste) și neasumate (rețele de influență, site-uri cutout – care imită media credibile, conturi false), cu obiectivul de a polariza și demobiliza electoratul pro-european și de a crea o percepție de criză permanentă. România trebuie să aibă instrumente proprii de sancționare a marilor rețele sociale. Tiktok, Facebook, Instagram și Telegram sunt stat în stat, sunt parte a problemei ruse în România și Republica Moldova, iar modelul actual în care doar Comisia Europeană le poate sancționa nu funcționează. Ancheta Comisiei Europene asupra Tiktok declanșată după alegerile prezidențiale din România trenează de zece luni. România trebuie să ceară în interiorul UE modificarea legislației astfel încât să poată aplica ea însăși sancțiunile necesare unor companii care au devenit cureaua de transmisie a războiului hibrid al Rusiei. Rusia are o rețea de idioți utili la București. La aceste alegeri am văzut influenceri români – ziariști, publiciști, academicieni – care au preluat narațiunile Rusiei. Am văzut parteneriate cu Natalia Morari – influenceriță pro-rusă interzisă în România, preluarea pe nemestecate unor idei ale propagandei rusești, atacuri deșănțate la Maia Sandu, studii stupide care deplâng presupusa moarte a democrației din Republica Moldova, de parcă un stat aflat sub atac clar al Rusiei ar trebui să stea cu mâinile în sân. Un nou semn de întrebare în dreptul agendei lui Marcel Ciolacu și discernământului său politic. Ciolacu l-a cultivat intens pe primarul din Chișinău Ion Ceban, în ciuda evidenței că este doar un pion al Rusiei care se pretinde pro-european pentru a rupe voturile PAS. Imediat ce Ciolacu a pierdut puterea, autoritățile din România i-au interzis lui Ceban intrarea în țară și în Spațiul Schengen. Greu de crezut că serviciile secrete nu l-au avertizat din timp pe Ciolacu cine e Ceban și ce agendă are. Cum a fost atunci posibil ca fostul premier să se afișeze constant cu un om al Rusiei? Tot în România observ tentația unei politici unioniste la unii oameni din jurul președintelui Nicușor Dan. Cred că e un joc periculos, pentru că înseamnă retrasarea granițelor. Republica Moldova e un stat de sine stătător, și opțiunea cetățenilor moldoveni trebuie respectată. Discuțiile despre unire nu își au locul acum. Avansul forțelor pro-ruse demonstrează că viitoarea integrare a Republicii Moldova în UE va fi inifinit mai dificilă decât a României, Bulgariei și a altor state est-europene. Rusia a lăsat urme adânci. Transnistria și Găgăuzia sunt probleme evidente, cu populație rusificată, după cum a scris colega mea Andreea Pavel în două reportaje excelente (articolul despre Găgăuzia și articolul despre Transnistria), iar occidentalizarea va dura generații. Iar problema rusificării e prezentă în multe alte zone din societatea moldoveană, cu sabotori activi ai politicilor de modernizare, iar guvernele de la Chișinău vor avea o sarcină sisifică în următorul deceniu. Până acum, la o secție de votare din centrul Capitalei au votat 270 de persoane. Primii alegători au ajuns aici înainte de ora 07:00 și au așteptat răbdători să se deschidă secția. Procesul de vot decurge normal, momentan nu s-au format cozi, în medie durează 5 minute ca fiecare persoană să-și exprime votul. Totul este foarte bine organizat, oamenii intră în secție, sunt verificați dacă au mai votat în altă parte, apoi sunt trecuți pe listele suplimentare, primesc buletinul de vot cu care intră în cabină, introduc votul exprimat în urnă, iar apoi ies pe ușa din spate, astfel încât nu se creează aglomerație la intrare. Corespondent ProTV: ”Procesul electoral este monitorizat video în permanență. Puteți să vedeți în imagini o cameră video montată deasupra urnelor. A început să filmeze din momentul sigilării urnelor și va filma inclusiv numărarea voturilor, până la sigilarea sacilor cu buletinele de vot”. Cetățenii moldoveni care vor să voteze trebuie să vină cu buletinul sau cartea de identitate, inclusiv cea provizorie, ori pașaportul – chiar și expirat. Este important de precizat că persoanele care au și cetățenie română nu pot vota cu pașaportul românesc, ci doar cu actele emise de autoritățile din Republica Moldova. În România au fost organizate 23 de secții de votare, cele mai multe în București – 5 la număr. Sunt deschise secții și în orașele cu mari centre universitare Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, dar și în orașe mai mici precum, Galați, Sibiu sau Oradea. Toate secțiile vor rămâne deschise până la ora 21:00.