Reacții la declarațiile lui Trump
Regimul de la Kremlin susține că nu ia în serios posibilitatea ca țările NATO, urmând îndemnul lansat de președintele SUA, Donald Trump, să încerce să doboare avioanele rusești care le intră în spațiul aerian.
Un comentariu în acest sens a transmis Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, într-un interviu difuzat, la data de 26 septembrie 2025, de agenția de presă de stat a Rusiei, TASS.
"Cred că este o tactică, o strategie, o manevră politică pentru negocieri”, a susținut Zaharova, referindu-se la mesajul difuzat de președintele Trump.
Replica acesteia vine după ce, la data de 23 septembrie, în contextul unei întâlniri cu președintele Zelenski, președintele Trump fusese întrebat de jurnaliști dacă este de părere că țările NATO trebuie să doboare avioanele rusești care le intră ilegal în spațiul aerian.
"Da", a răspuns, la această întrebare, președintele SUA.
Mai multe țări europene membre NATO au raportat, în ultimele luni, tot mai frecvent, intrarea unor drone rusești și chiar a unor avioane militare rusești în spațiul lor aerian. Cel mai grav incident de acest tip a fost consemnat în Polonia. În spațiul aerian al Poloniei au intrat simultan 19 drone rusești, dintre care armata poloneză a doborât patru.
Declarațiile recente ale lui Donald Trump, potrivit cărora țările NATO ar trebui să doboare avioanele rusești care le încalcă spațiul aerian, sunt interpretate de Moscova ca o tactică politică. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a sugerat că afirmațiile au mai degrabă rolul unei manevre strategice în contextul negocierilor internaționale.„Mi se pare că aceasta este o astfel de tactică, o astfel de strategie, o astfel de manevră politică pentru negocieri”, a spus Maria Zaharova într-un interviu pentru TASS.
Trump a făcut aceste comentarii în cadrul unei întrevederi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurate în marja Adunării Generale a ONU. Întrebat dacă statele membre NATO ar trebui să răspundă prin forță în cazul incursiunilor aeriene rusești, Trump a răspuns afirmativ: „Da, cred că ar trebui să le doboare.”
Ulterior, însă, a evitat să spună clar dacă Statele Unite ar participa la asemenea acțiuni, menționând că acest lucru ar depinde de circumstanțe și că Washingtonul rămâne activ în relația cu NATO.
Aceste declarații vin în contextul unor încălcări repetate ale spațiului aerian al țărilor NATO de pe flancul estic, inclusiv România, unde drone rusești au survolat în mai multe rânduri zone de la granița cu Ucraina.
Diplomații europeni au avertizat Kremlinul săptămâna aceasta că NATO este gata să răspundă cu forță maximă la viitoare încălcări ale spațiului său aerian, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești, potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, transmite agenția Bloomberg.
La o întâlnire tensionată la Moscova, reprezentanții britanici, francezi și germani și-au exprimat îngrijorarea cu privire la incursiunea a trei avioane de vânătoare MiG-31 deasupra Estoniei săptămâna trecută, potrivit oficialilor, care au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece discuțiile au avut loc în spatele ușilor închise. În urma conversației, aceștia au concluzionat că încălcarea a fost o tactică deliberată ordonată de comandanții ruși.
Oficialii ruși au negat că avioanele lor au încălcat spațiul aerian estonian și au insistat că nu încearcă să testeze NATO. Ei au afirmat că un incident separat, în care drone au încălcat spațiul aerian al Poloniei, a fost rezultatul unei erori. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna aceasta că zborurile militare rusești sunt ghidate de normele internaționale.
Membrii estici ai NATO s-au confruntat luna aceasta cu o serie de încălcări care au pus la încercare într-un mod fără precedent hotărârea alianței, într-un moment în care Vladimir Putin intensifică atacurile rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, iar sprijinul SUA pentru Kiev este șovăielnic.
„Marea Britanie este pregătită să-și apere cu fermitate spațiul aerian împotriva oricărei incursiuni”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului.
Președintele Donald Trump a îndemnat săptămâna aceasta Ucraina să recucerească toate teritoriile capturate de Rusia „cu sprijinul Uniunii Europene” și a definit rolul SUA ca fiind acela de a vinde arme pe care aliații le-ar putea trimite pe câmpul de luptă.
Relatarea întâlnirii de la Moscova arată că Putin a primit un avertisment mai ferm cu privire la salva de avioane și drone care au survolat cerul Europei de Est și oferă o perspectivă asupra jocului riscant dintre cele două părți.
În timpul discuțiilor, un diplomat rus le-a spus europenilor că incursiunile erau o reacție la atacurile ucrainene asupra Crimeei, au declarat oficialii. Kremlinul a afirmat că aceste operațiuni nu ar fi fost posibile fără sprijinul NATO și, ca urmare, Rusia consideră că este deja angajată într-o confruntare care include și națiunile europene.
Partea rusă a luat note detaliate în timpul conversației, au declarat oficialii, ceea ce a determinat echipa europeană să speculeze că au primit instrucțiuni să furnizeze o relatare detaliată a poziției NATO către superiorii lor.
Un oficial al guvernului german a confirmat că a avut loc o întâlnire și că ambasadorii au transmis Moscovei că incursiunile trebuie să înceteze. Cancelarul Friedrich Merz a declarat joi că se coordonează cu Parisul, Londra și Varșovia și susține „toate măsurile necesare”.
Purtătorii de cuvânt ai Regatului Unit și Franței nu au putut comenta imediat întâlnirea. Președintele Emmanuel Macron a refuzat să precizeze cum va răspunde NATO la noi incursiuni într-un interviu acordat miercuri postului France 24.
Articolul 4 al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care declanșează consultări cu privire la o amenințare percepută, a fost invocat de doar nouă ori de la fondarea alianței în 1949 — iar două dintre aceste cazuri au avut loc luna aceasta, în urma incursiunilor în Polonia și Estonia. Autoritățile din Danemarca au declarat miercuri că ar putea face același lucru, întrucât investighează un potențial rol al Rusiei în atacurile cu drone care au perturbat traficul aerian, deși Kremlinul a negat din nou implicarea.
„Intenția este de a crea diviziuni și de a ne speria”, a declarat joi reporterilor ministrul justiției Peter Hummelgaard. „Amenințarea atacurilor hibride va rămâne”.
Tensionarea bruscă este în concordanță cu opinia unor oficiali din domeniul securității, potrivit cărora o mișcare beligerantă din partea Moscovei, al cărei război împotriva Ucrainei se află deja în al patrulea an, nu ar lua probabil forma unui atac convențional împotriva Occidentului, ci mai degrabă a unei operațiuni hibride cu ambiguitate deliberată în ceea ce privește originea și motivațiile sale.
„Rusia ne testează, ne testează pregătirea, ne testează angajamentul de a riposta”, a declarat luni președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat la New York, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite. „Cred că este foarte important să arătăm solidaritate și, mai important, să reacționăm rapid.”
Totuși, semnul de întrebare asupra intențiilor Kremlinului reprezintă o dilemă pentru oficialii europeni, care sunt precauți în privința oricărui lucru care ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor cu Moscova și le-ar îngreuna menținerea unității.
Trump i-a susținut pe liderii NATO, inclusiv pe Donald Tusk din Polonia, care au făcut apeluri ferme la doborârea avioanelor rusești, în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că aliații NATO riscă să cadă în „capcana escaladării” lui Putin dacă vor trage asupra avioanelor rusești.
„Dacă NATO va doborî un avion rus sub pretextul unei presupuse încălcări a spațiului său aerian, acest lucru va însemna război”, a declarat ambasadorul rus Alexei Meshkov joi, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de radio francez RTL.
Alți lideri NATO, printre care Giorgia Meloni din Italia, au îndemnat, de asemenea, la prudență, avertizând aliații să nu muște momeala Kremlinului, deși premierul olandez Dick Schoof a declarat că ar sprijini doborârea unui avion.
„Rușii ar trebui să fie conștienți că acest lucru s-ar putea întâmpla dacă intră în spațiul aerian al NATO”, a declarat Schoof într-un interviu acordat joi la New York.
Incursiunile au scos la iveală și probleme mai practice legate de apărarea frontierei estice a NATO.
Autoritățile române au monitorizat o dronă rusă care a încălcat spațiul aerian al țării timp de 50 de minute pe 13 septembrie. Deși a fost urmărită de două avioane de vânătoare F-16, decizia de a nu o doborî – invocând riscul căderii de resturi – a fost criticată.
„Când vine vorba de propria securitate, nu există prioritate mai importantă decât să le arăți celor care te testează că ești capabil să-ți protejezi spațiul aerian”, a declarat fostul președinte român Traian Băsescu pentru postul de televiziune Digi TV. „Este în joc credibilitatea ta.”
Consiliul Suprem de Apărare al României a aprobat abia joi regulile de angajare pentru doborârea aeronavelor. Pentru autoritățile de la București, dilema ține și de lipsa fondurilor și a echipamentelor adecvate, potrivit unor oficiali familiarizați cu deliberările.
Doborârea unei drone cu rachete de avion de luptă – așa cum s-a întâmplat în Polonia luna aceasta – este costisitoare și ineficientă, au spus oficialii.
Sistemele anti-drone similare celor utilizate în Ucraina – precum și instrumentele neletale, cum ar fi bruiajul și controlul cibernetic – sunt necesare, au spus ei.