Refuzul lui Trump și implicațiile pentru Taiwan
Președintele american Donald Trump a refuzat să aprobe un ajutor militar în valoare de 400 de milioane de dolari pentru Taiwan, în paralel cu negocierile comerciale cu Beijingul. Această decizie ar marca o schimbare semnificativă în politica SUA față de insulă, dar nu este încă definitivă, a declarat un oficial al Casei Albe pentru Washington Post, potrivit Agerpres.
Statele Unite au încetat să mai recunoască diplomatic Taiwanul în favoarea Chinei în 1970, dar sunt principalul furnizor de arme al insulei democratice. La rândul său, Beijingul consideră Taiwanul una dintre provinciile sale și nu a exclus utilizarea forței pentru a prelua controlul asupra acesteia. Trump urmează să discute vineri cu omologul său chinez Xi Jinping, pentru a doua lor conversație telefonică de la revenirea republicanului la Casa Albă. Cele două părți încearcă să ajungă la un compromis privind taxele vamale și un acord privind rețeaua de socializare TikTok.
În timpul administrației Joe Biden, predecesorul lui Trump, Washingtonul a aprobat un ajutor militar în valoare de peste două miliarde de dolari pentru Taiwan. Însă Trump „nu susține trimiterea de arme fără compensații financiare, o preferință exprimată și în cazul Ucrainei”, notează Washington Post. Oficialii în domeniul apărării americani și taiwanezi s-au întâlnit în august la Anchorage, în Alaska, relatează Washington Post. Potrivit ziarului, ei au discutat despre un acord privind armele „care ar putea totaliza câteva miliarde de dolari”, inclusiv drone, rachete și senzori pentru monitorizarea coastei insulei.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, Taipeiul și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu trăinicia relației sale cu Statele Unite și cu hotărârea Washingtonului de a apăra insula în cazul unui atac din partea Chinei. În timpul unei vizite în Taiwan la sfârșitul lunii august, președintele Comisiei pentru Forțele Armate a Senatului SUA a declarat că este hotărât ca Statele Unite și Taiwanul să rămână „cei mai buni prieteni”. Confruntat cu o presiune militară crescândă din partea Chinei în ultimii ani, Taiwanul și-a mărit cheltuielile pentru apărare, iar Statele Unite fac presiuni asupra insulei să își intensifice eforturile în acest sens. Ministerul Apărării din Taiwan intenționează să ceară un buget excepțional de până la 28 de miliarde de euro, o sumă record.
Președintele Donald Trump a refuzat să aprobe un pachet de arme pentru Taiwan în această vară, în încercarea sa de a negocia un acord comercial și un potențial summit cu liderul chinez Xi Jinping, arată o investigație Washington Post. Pachetul de ajutor militar, care ar fi fost „mai letal” decât rundele anterioare de ajutor acordat Taiwanului, includea muniții și drone autonome. Într-o declarație, un oficial al Casei Albe a afirmat că decizia privind pachetul de ajutor nu a fost încă finalizată. Ambasada neoficială a Taiwanului la Washington a refuzat să comenteze.
Armata americană a alocat de mult timp resurse pentru apărarea Taiwanului, în contextul în care Armata Populară de Eliberare a Chinei își consolidează rapid forțele și organizează exerciții militare mai elaborate în jurul insulei. Xi a dat instrucțiuni Armatei Populare de Eliberare să fie capabilă să cucerească Taiwanul până în 2027, potrivit oficialilor militari și de informații americani, care subliniază că data respectivă nu reprezintă un termen limită pentru o invazie. "Acesta ar fi exact momentul nepotrivit pentru ca SUA să ia piciorul de pe pedala de accelerație", a declarat Dan Blumenthal, fost oficial al Pentagonului, care lucrează în prezent la American Enterprise Institute.
Administrația Trump a temperat în mare măsură concurența SUA cu China, în efortul de a ajunge la un acord comercial de anvergură cu Beijingul – relaxând controalele asupra exporturilor de semiconductori de înaltă performanță și refuzând să aplice interdicția impusă de Congres asupra aplicației de social media TikTok. Unele dintre concesii au alarmat membrii primei administrații Trump și legislatorii republicani, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sprijinul insuficient acordat apărării Taiwanului, deja suprasolicitată. Cea mai rapidă modalitate de a fortifica armata Taiwanului este livrarea directă de arme americane, un proces cunoscut sub numele de Presidential Drawdown Authority (PDA). Administrația Biden a aprobat trei astfel de pachete pentru Taiwan în timpul mandatului său, alături de o altă rundă de ajutor militar pe termen lung, în valoare totală de peste 2 miliarde de dolari.
Trump a promis o politică externă americană mai tranzacțională și nu susține trimiterea de arme fără plată, o preferință manifestată și în cazul Ucrainei. În loc să continue să ofere ajutor în materie de securitate Kievului, președintele a promovat un program în cadrul căruia țările europene ar cumpăra arme americane și le-ar dona apoi armatei ucrainene. Congresul acordă administrației 1 miliard de dolari pe an pentru a trimite ajutor în materie de securitate către Taiwan, sumă care se resetează la sfârșitul anului fiscal, în septembrie. Administrația Biden a aprobat un pachet de 571 de milioane de dolari cu puțin timp înainte de a părăsi funcția. Punctul de vedere al administrației Trump este că Taiwanul, care are o economie mare și prosperă, ar trebui să își achiziționeze propriile arme, similar cu țările din Europa – un sentiment împărtășit de unii democrați din Congres.
Într-o întâlnire între oficialii apărării din SUA și Taiwan, care a avut loc luna trecută la Anchorage, părțile au convenit asupra unui pachet masiv de vânzări de arme, au declarat patru persoane familiarizate cu discuțiile. Taiwanul intenționează să plătească pentru noua rundă de arme, care ar putea totaliza miliarde de dolari, prin adoptarea unui proiect de lege suplimentar privind cheltuielile de apărare, care se află în prezent în dezbatere în legislativul său. Pachetul ar consta aproape exclusiv din echipamente „asimetrice”, precum drone, rachete și senzori pentru monitorizarea coastelor insulei, au afirmat sursele. Cu toate acestea, livrarea acestor arme de ultimă generație ar putea dura ani de zile. Taipei așteaptă deja arme în valoare de miliarde de dolari, inclusiv avioane de vânătoare F-16 și rachete antinavale Harpoon.
Taiwanul intenționează să cheltuie 3,3% din PIB-ul său pentru apărare în anul viitor, o cifră pe care a încercat să o crească, întrucât Trump solicită un nivel de referință de 10%. Președintele Lai Ching-te a declarat în august că insula va cheltui 5% din PIB până în 2030. De ani de zile, guvernul SUA îndeamnă Taiwanul să cumpere mai multe arme ieftine pentru a contracara avantajul masiv al Chinei în ceea ce privește navele, avioanele și rachetele, dar acest lucru va face și mai dificilă atingerea unor creșteri atât de drastice ale cheltuielilor pentru apărare. În timpul primei administrații Trump, SUA au aprobat vânzări de arme către Taiwan în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari, cea mai mare parte fiind destinată platformelor scumpe, precum avioanele de vânătoare F-16 și tancurile Abrams.
De la revenirea în funcție, Trump a transmis semnale contradictorii către China și Taiwan — de la declanșarea unui război comercial brusc cu Beijingul în aprilie până la acuzarea Taipeiului de furtul industriei americane de semiconductori. Administrația a anulat întâlnirile dintre înalți oficiali ai apărării din SUA și Taiwan și l-a descurajat pe Lai să efectueze o călătorie planificată la New York și Dallas în august. Trump a afirmat în repetate rânduri că China nu va invada Taiwanul în timpul mandatului său. Săptămâna aceasta, administrația a informat în mod informal Congresul cu privire la o potențială vânzare de arme în valoare de 500 de milioane de dolari către Taiwan, potrivit unui asistent al Congresului care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile și a refuzat să specifice echipamentul achiziționat. Între timp, în ultimele săptămâni, înalți oficiali ai administrației Trump au purtat discuții telefonice cu omologii chinezi, în timp ce președintele se pregătește pentru un potențial summit cu Xi în această toamnă.
Secretarul Apărării Pete Hegseth, care a discutat luna aceasta cu ministrul apărării chinez, amiralul Dong Jun, „a clarificat că Statele Unite nu caută conflictul cu China și nici nu urmăresc schimbarea regimului sau strangularea RPC”, potrivit comunicatului Pentagonului, referindu-se la Republica Populară Chineză.