Ministrul Justiției, despre locul în care s-ar afla mercenarul Horațiu Potra

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu există informații precise privind locația mercenarului Horațiu Potra, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare preventivă. Procurorul general, Alex Florența, a afirmat că Potra ar încerca să obțină azil în Rusia, dar detalii exacte lipsesc.

EN

Brief

Justice Minister Radu Marinescu stated that there are multiple indications regarding the whereabouts of mercenary Horațiu Potra, but no exact location is known. General Prosecutor Alex Florența mentioned that Potra may seek political asylum in Russia, yet specific details remain elusive.

Ministrul Justiției, despre locul în care s-ar afla mercenarul Horațiu Potra
Sursa foto: stirileprotv.ro

Informații despre mercenarul Horațiu Potra

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmă că au fost „mai multe indicii” în legătură cu locul în care s-ar afla mercenarul Horațiu Potra, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă în dosarul în care a fost trimis în judecată și Călin Geogescu, dar că, la ora actuală, autoritățile române nu au informații cu privire la „o locație exactă” în care s-ar afla acesta. Marinescu a mai spus că, personal, nu are informațiile prezentate de procurorul general Alex Florența, potrivit cărora mercenarul ar vrea să obțină azil politic în Rusia, transmite News.ro.

Ministrul Justiției a fost întrebat, miercuri, la Antena 3, dacă are informații despre posibilitatea ca Potra să fi făcut demersuri pentru a obține azil politic în Rusia, așa cum a afirmat procurorul general al României, Alex Florența. „Eu nu am asemenea informații. Ministerul Justiției realizează activitate de cooperare judiciară internațională în momentul în care este sesizat de către cei care îl depistează într-o anumită jurisdicție pentru a face demersurile necesare. Cu siguranță organele de urmărire penală, Parchetul, au acces la un alt tip de informații relevante. Așa cum s-a menționat, s-a lucrat în investigația penală și cu structurile de informații”, a afirmat Marinescu.

Întrebat dacă la acest moment statul român știe unde se află Horațiu Potra, ministrul Justiției a răspuns că statul român „acționează instituțional pe mai multe componente”, iar componenta polițenească „trebuie să ofere informațiile relevante”, pentru ca apoi „componenta de cooperare să acționeze”. „Eu vă asigur că se fac demersuri în permanență”, a spus Marinescu.

Despre posibilitatea ca mercenarul Horațiu Potra să se mai afle încă în Dubai, Marinescu a spus că au fost „mai multe indicii”, dar că, în momentul de față, autoritățile române „nu au informații” despre locul unde s-ar afla acesta. „Au fost mai multe indicii, nu avem informații cu privire la o locație exactă”, a spus Radu Marinescu.

Cu o zi în urmă, întrebat dacă știe unde se află Horațiu Potra, procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că în acest moment „nu sunt elemente concrete” privind locul unde se găsește acesta, dar a precizat că „sunt date certe” care au rezultat din anchetă că acesta „face demersuri pentru a obține azil în Federația Rusă”.

Autoritățile române au emis, în urmă cu câteva luni, pe numele lui Horațiu Potra un mandat de arestare preventivă în lipsă într-un dosar în care este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică. Potra a fost trimis în judecată, alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu, și alți 20 de inculpați, acuzați că ar fi comis infracțiuni grave pentru destabilizarea României.

Potrivit anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din România, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiții de clandestinitate”, cu mercenarul Horațiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acționa în zone de conflict internațional și desfășura acțiuni de recrutare și instruire paramilitară și l-a susținut pe Georgescu și în timpul campaniei electorale, dar și anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu și Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestațiile pașnice de la vremea respectivă. „Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizează anchetatorii.

Aceștia menționează că prin acțiunile sale, între care contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreținut și întărit „rezoluția infracțională” a lui Potra.

Procurorii mai arată că Horațiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu șapte mașini spre București, unde să declanșeze proteste față de autoritățile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în „acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranța națională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au făcut filtre în zona localităților Balotești-Săftica, din județul Ilfov, și Mănești și Cornești, din județul Dâmbovița, precum și în Capitală, oprind și controlând mașinile, în interiorul cărora s-au găsit cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potențial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave și deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați este că urmarea imediată a acțiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.