Analiza campaniei lui Călin Georgescu
Rechizitoriul întocmit de procurori în cazul Călin Georgescu dedică pagini întregi modului în care au fost desfășurate campaniile informaționale de pe rețelele de socializare. Potrivit textului, „scopul vizat a fost destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diminuarea gradului de coeziune la nivelul societății”. Campaniile dezvoltate pe rețelele de socializare au fost instrumentate profesionist, prin „exploatarea vulnerabilităților audiențelor naționale”.
Fiecare specificitate a fiecărei rețele a fost foarte bine exploatată, „prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației pe nișe bine definite, cu intenția de a livra mesaje personalizate”. Au fost dezvoltate infrastructuri complexe, în care s-a coagulat un întreg narativ emoțional ce a exploatat sentimentul de nemulțumire a populației, cu scopul precis de a accentua divizarea socială. Un exemplu concret îl constituie modul de microtargetare a populației prin intermediul unui ecosistem de pagini Facebook, care aborda coordonat teme de interes public, de la medicina alternativă, la religie și rețete. După postări consistente pe aceste subiecte și odată cu apropierea datei de votare, discursul căpăta un puternic caracter politic.
Aceste pagini au concentrat un nucleu de audiență ușor influențabilă, „vulnerabilă la narativele de dezinformare”, se arată în rechizitoriu – un comportament care a fost semnalat de mai multe state europene, care au remarcat, de asemenea, și conținutul exprimat atât în română, cât și în rusă. Postările au fost direcționate pe discursuri cu caracter de spiritualitate, identitar, promovarea tradițiilor românești și elogierea conceptelor ultranaționaliste, pentru captatio benevolaentiae, după care acestea erau promovate cu scopul propagării mesajelor eurosceptice și anti-sistem. De remarcat că infrastructura a redirecționat utilizatorii către site-uri de tip doppelänger („dublură” sau „sosie” în limba germană), site-uri false, care imită foarte bine un site real, al unei instituții, companii, publicații sau persoane publice, folosite pentru propagandă, dezinformare, phishing, manipularea imaginii publice.
Aceste site-uri conțineau „reclame de tip native ads (o reclamă care se integrează natural în conținutul rețelei în care e diseminată n. red.), furnizate de companii cu legături în Federația Rusă, respectiv AdNow, Geozo și AdsKeeper”, potrivit rechizitorului. Unele dintre aceste site-uri aveau IP-uri în Federația Rusă. Interesant de remarcat este faptul că unele dintre companii, cum ar fi, de exemplu, MGID, a realizat, în 2019, sondaje cu privire la preferințele de conținut ale utilizatorilor români, după un tipar al AdNow, companie aflată în legături cu serviciile de informații din Federația Rusă.
„MGID este o companie care oferă editorilor soluții de monitorizare a traficului și creștere a audienței prin crearea de reclame plătite. Marca MGID a fost înregistrată de o companie din Panama ce este administrată de un operator economic cu sediul în Federația Rusă, Moscova, înființată de un cetățean rus. Totodată, s-a stabilit că cetățeanul rus a administrat alte 10 societăți comerciale fondate de holding-ul financiar FINAM – Information Technologies, cu sediul în Moscova, Federația Rusă. De asemenea, prin intermediul reclamelor fabricate de compania MGID a fost asigurată o campanie de promovare a unor suplimente alimentare originare din Federația Rusă”, se arată în rechizitoriu.
O altă companie este Geozo, care oferă soluții de monetizare a traficului și creșterea audienței, prin crearea de reclame plătite. Aceasta are sediul în Cipru, la Limasol, iar operațiunile financiare au fost derulate de o persoană care a deținut funcții relevante în mai multe companii din Federația Rusă. Activitățile de targetare a populației au fost realizate și prin postarea unor materiale video cu candidatul Călin Georgescu pe rețelele de socializare, direcționate pe nișe ideologice („naționaliști, conspiraționiști, ultra-religioși”). Toate aceste activități au fost derulate de pe canalul de Telegram @propagatorcg, înaintea primului tur de scrutin prezidențial și „a vizat testarea gradului de receptivitate și verificare a susceptibilităților sociale” în comunitățile vizate. Videoclipurile au fost croite în funcție de tiparul fiecărei rețele sociale – bannere, imagini, exit-poll-uri cu sigla CG11 (poziția de pe buletinul de vot al candidatului Călin Georgescu).
De remarcat că administratorul canalului a diseminat instrucțiuni privind tehnici de eludare a restricțiilor impuse de platforme și a informat care sunt cele mai bune perioade de viralizare. „Platforma TIK TOK a reprezentat principalul canal prin care a fost amplificată expunerea conținutului de propagandă electorală asociată candidatului Georgescu Călin, prin eludarea restricțiilor de viralizare a conținutului asociat persoanelor din spectrul politic”, arată textul rechizitorului. Un raport TikTok citat în document arată că au fost identificate și închise două rețele de coordonate de conturi care au operat în România, în vederea promovării candidatului Călin Georgescu. „Rețeaua care a activat în luna noiembrie a fost constituită din 78 de conturi active care au cumulat un număr de 1.781 de urmăritori, acțiunile vizate fiind postarea de comentarii, reprezentând totodată faza incipientă de alterare a algoritmului și introducere în discursul opiniei publice a ideii unui președinte suveranist”.
Hashtaguri precum #cg, #calingeorgescu, #georgescu, #calingeorgescu2024 au fost viralizate excesiv, valorile metrice ale materialelor video indicând sute de milioane de vizualizări. Documentul procurorilor reține implicarea activă a lui Bogdan Peșchir, utilizatorul contului de tik Tok @bogpr, datorită notorietății conurate pe rețea. Potrivit procurorilor, acesta a investit anterior suma de aproximativ 1.000.000 de euro în platformă, pentru a beneficia de statutul de utilizator de nivel 50, care, ulterior, i-a oferit capabilitățile necesare pentru a finanța campania electorală a lui Călin Georgescu. „Astfel, statutul i-a permis accesul la donații monetizabile exclusive utilizatorilor de nivel 50, care au fost acordate sub forma unei mite electorale în cadrul transmisiunilor în direct atât conturilor care derulau propaganda electorală, cât și unor influenceri cu grad ridicat de expunere. Toate aceste acțiuni coroborate au permis manipularea algoritmului de funcționare a rețelei de socializare astfel încât să influențeze percepția utilizatorilor în favoarea unui actor politic, respectiv a unei ideologii politice, aspect ce încalcă condițiile de utilizare a platformei ce este destinată exclusiv activităților de divertisment, fiind interzisă propaganda politică”, reține documentul.
Procurorii afirmă, în rechizitoriul în baza căruia fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată, că, în contextul anului electoral 2024, a fost instrumentalizat ecosistemul de propagandă şi dezinformare al Federaţiei Ruse, iar începând cu luna martie, au fost înregistrate noi publicaţii proruse pe spaţiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro). În perioada 25 noiembrie - 06 decembrie 2024, Pravda România şi-a intensificat activitatea, publicând 230 de articole, care au vizat subiecte precum rezultatul alegerilor şi retorici naţionalist-extremiste, indicându-l ca principal exponent pe candidatul Călin Georgescu, informează News.ro. De asemenea, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 1 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea „României Mari” în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova şi ale regiunii Cernăuţi. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcţiona utilizatorii către site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro, unde erau promovate elemente privind programul electoral al candidatului, precum şi îndemnuri de susţinere a acestuia. Pe palierul interferenţelor informaţionale străine a fost relevat interesul actorilor ostili privind succesiunea evenimentelor în cadrul scrutinelor electorale din 2024. În acest context, a fost instrumentalizat ecosistemul de propagandă şi dezinformare al Federaţiei Ruse prin intermediul căruia au fost abordate temele curente într-o manieră maliţioasă. Infrastructura a fost operaţionalizată anterior desfăşurării scrutinelor electorale în vederea consolidării credibilităţii şi generării de trafic autohton. Începând cu luna martie a anului 2024, au fost înregistrate noi publicaţii proruse pe spaţiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro) care au preluat conţinut de pe canalele de comunicare ale ecosistemului de dezinformare rus”, afirmă procurorii în rechizitoriu.
Portalul de propagandă al Rusiei, potrivit sursei citate, „ecosistemul Pravda face parte dintr-un grup coordonat, Portal Kombat, creat pentru a răspândi propagandă prorusă în Europa şi alte regiuni, la nivelul anului 2023 fiind lansate 30 de site-uri similare în diferite state, iar în anul 2024, 19 astfel de site-uri la nivelul Uniunii Europene”. Articolele diseminate de Pravda România au fost aliniate obiectivelor strategice ale Federaţiei Ruse, precum: justificarea agresiunii împotriva Ucrainei, slăbirea coeziunii în cadrul Uniunii Europene, portretizarea imaginii Federaţiei Ruse drept potenţial partener. Concret, în perioada 25 noiembrie - 06 decembrie 2024, Pravda România şi-a intensificat activitatea, publicând 230 de articole, care au vizat subiecte precum rezultatul alegerilor şi retorici naţionalist-extremiste, care au avut în centru pe Călin Georgescu. În plan conex, pe portalul Pravda din Republica Moldova, pe 01 decembrie 2024, a fost inserată o imagine cu harta „României Mari”. Dacă dădea click pe această imagine, apărea un cod QR care, ulterior, trimitea utilizatorul către site-ul lui Călin Georgescu. În plus, populația a fost expusă la mai multe materiale video cu Călin Georgescu, postate pe rețelele de socializare și direcționate pe nișe ideologice (naționaliști, conspiraționiști, ultra-religioși), arată procurorii. Toată această activitate era coordonată de pe canalul de Telegram @propagatorcg. Era vorba de videoclipuri scurte, adaptate pentru fiecare platformă în parte, bannere sau imagini cu sigla CG11. Administratorul canalului era cel care dădea diverse instrucțiuni cu privire la conținutul care ulterior ajungea pe rețele de socializare. În cazul TikTok, procurorii vorbesc de două rețele coordonate de conturi care au operat în România, pentru promovarea lui Călin Georgescu. Rețeaua din noiembrie era constituită din 78 de conturi urmărite de 1.781 de alte persoane, potrivit procurorilor. Această rețea posta comentarii prin care s-a încercat alterarea algoritmului și introducere în discursul opiniei publice a unui președinte suveranist. În decembrie, a activat o rețea de 27.000 de conturi, care aveau 70.892 de urmăritori, care a avut la rândul ei obiectivul de a altera algoritmul TikTok prin comentarii. Astfel, subliniază procurorii, a fost amplificat artificial gradul de interacțiune cu conținutul atribuit candidatului Călin Georgescu. Procurorii mai subliniază că Bogdan Peșchir (bogpr) a avut un rol „determinant” după ce a investit aproximativ 1 milion de euro în platformă, pentru a ajunge la statutul de „utilizator de nivel 50”. Acest statut i-a permis lui Bogdan Peșchir să poată dona, fiind vorba, practic, de o mită electorală. „Aceste acțiuni coroborate au permis manipularea algoritmului de funcționare a rețelei de socializare astfel încât să influențeze percepția utilizatorilor în favoarea” lui Călin Georgescu, mai arată procurorii. Imediat după anularea alegerilor de către Curtea Constituțională și pe fondul creșterii tensiunilor din societate, mesajele prin care se instiga la violență au crescut substanțial, în mod artificial. Temele au fost create în așa fel încât populația țării să aibă impresia că urmează o revoltă generală, cu caracter violent, asociată cu Revoluția din 1989. În plus, mesajele instigau la violență și împotriva minorității LGBTQ+, pe lângă politicieni sau judecători CCR. „Aceste acțiuni corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și la nivelul Republicii Moldova și Georgia, iar canalele inițiatoare de propagare a conținutului sunt parte a ecosistemului rus, fiind preluate în spațiul autohton de vectori de influență proruși, iar ulterior circulate la nivelul comunității eurosceptice și anti-sistem”, arată procurorii. Starea de teamă generală, potrivit procurorilor, a fost potențată și de persoane care se bucură de expunere publică. Categoria de persoane care a reacționat la acest tip de mesaje au fost cei care au viziuni de extremă dreapta și erau descrise drept „mobilizări de apărare națională”. Procurorii subliniază că au primit din partea Serviciului European de Acțiune Externă o alertă referitoare la un clip video prin care o persoană îmbrăcată în uniformă militară îndemna la violențe și manifestații în stradă. Materialul, publicat pe contul personal de Facebook, a obținut 600.000 de vizualizări și a fost preluat de canalele de comunicare și publicații locale din Federația Rusă.
„Aceste acțiuni au avut rolul de a coopta atât personalul militar activ și în rezervă prin prisma profesiei aparent exercitate de autor, la acțiunile violente ce urmau să fie organizate de Potra Horațiu”, arată procurorii.